Începând cu această toamnă, 43 de licee din România, printre care și o unitate din județul Iași, aplică programul național de pilotare a planurilor-cadru alternative. Invitat în cadrul emisiunii „Starea Educației”, expertul Marian Staș a explicat direcția în care se îndreaptă reforma educației, arătând că extinderea autonomiei școlare și modificarea modului în care este administrat timpul alocat învățării reprezintă o desprindere necesară de modelul de stat clasic.
Actualul format al evaluărilor de la finalul claselor a VIII-a și a XII-a oferă o imagine distorsionată asupra competențelor reale pe care le dobândesc tinerii. În interviul acordat pentru emisiunea „Starea Educației”, Marian Staș a criticat deschis modul de structurare a acestor examene, susținând că testările actuale recompensează memorarea mecanică și mențin un nivel ridicat de superficialitate.
„Știm că lucrurile nu sunt așa cum ar trebui să fie, dar e un fel de cal mort pe care îl târâm după noi, ani și ani, incapabili să mutăm decisiv la nivel de sistem”, a declarat expertul în educație. Acesta a oferit exemplul probei de Bacalaureat la disciplinele umaniste, unde promovarea se bazează adesea pe simple exerciții de recunoaștere a textului la primele două subiecte, ignorând capacitatea elevului de a face sinteze sau de a înțelege fenomene istorice complexe.
O hibă majoră a sistemului de stat este concentrarea exclusivă pe cuantificarea notelor brute, în detrimentul dezvoltării pe termen lung. Expertul a explicat diferența esențială dintre indicatorii educaționali de bază: „Output este rezultatul brut, tehnic, specific și măsurabil. De pildă, am luat media 9,50 la Evaluarea Națională. Outcome înseamnă, de fapt, valoarea adăugată. Care este potențialul meu? Cum ceea ce învăț mă ajută să devin și mai performant și mai bun în anii care vin?”.
Trecerea la planuri-cadru alternative: până la 60% materii alese de elevi
Desprinderea de birocrația centralizată se realizează treptat prin programul de pilotare inițiat în 2021, la care s-au alăturat recent alte 11 licee. Structura clasică impusă de Ministerul Educației limitează drastic opțiunile elevilor, alocând peste 85% din bugetul de timp materiilor obligatorii din Trunchiul Comun și Curriculumului de Specialitate.
Prin noile planuri-cadru alternative, unitățile de învățământ primesc libertatea de a redistribui masiv orele. În clasele a XI-a și a XII-a, raportul se inversează complet față de sistemul tradițional: materiile impuse obligatoriu scad la 40%, în timp ce 60% din programă poate fi acoperită prin Curriculum la decizia elevilor din oferta școlii (CDEOȘ).
Marian Staș consideră această descentralizare un moment istoric pentru învățământul românesc. „România iese cu sistemul public de educație din paradigma comunistă centralizată […] comutând superb cu 43 de licee de la ceea ce înseamnă centralizare de tip comunist la subsidiaritate de tip european”, a precizat acesta.
Colegiul din Pașcani, o „navă amiral” a pilotării curriculare
Efectele aplicării acestui model autonom pot fi observate direct în județul Iași, la Colegiul Tehnic „Unirea” din Pașcani. Unitatea școlară, supranumită de Marian Staș „nava amiral a pilotării curriculare”, a modificat din temelii organizarea orelor și modalitatea de evaluare.
Conducerea colegiului a decis înlocuirea modulului standard de 50 de minute cu sesiuni extinse de 75 de minute, facilitând astfel învățarea bazată pe proiecte practice. În ultimul an de liceu, elevii trec printr-un proces de dezvoltare a unui proiect antreprenorial complet, de tip „capstone”, care pornește de la o idee teoretică și se finalizează printr-un plan de afaceri concret.
„Eu cred că asta înseamnă o modalitate de evaluare infinit mai relevantă, mai apropiată de realitate și mai corectă decât cea doar cu note de 7, 8 sau 9”, a subliniat Marian Staș în cadrul aceleiași intervenții. Acest model forțează dezvoltarea capacității elevilor de a analiza opțiuni, pregătindu-i direct pentru cerințele pieței muncii, dincolo de ierarhiile impuse de examenele naționale.
