Aproape 7.000 de elevi din Municipiul Iași sunt nevoiți să meargă la școală în schimbul de după-amiază, o consecință directă a lipsei acute de spații educaționale dintr-un oraș în care nu s-a mai construit nicio școală publică nouă de 30 de ani. În contrast puternic cu această realitate, comunele din inelul metropolitan, precum Miroslava, inaugurează unități de învățământ moderne, construite de la zero din fonduri europene, cu scopul declarat de a elimina complet învățământul în două schimburi.
Datele oficiale transmise de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași subliniază amploarea problemei din reședința de județ. Conform documentelor instituției, din totalul celor 75 de unități de învățământ din municipiu, nu mai puțin de 23 funcționează în sistem de două schimburi.
Acest deficit cronic de infrastructură afectează un număr de 6.986 de copii, care sunt obligați să urmeze cursurile după-amiaza. Situația se regăsește pe întreg spectrul educațional, de la școli gimnaziale de cartier, la licee tehnologice și până la colegii și licee teoretice de prestigiu din oraș. Printre unitățile care recurg la învățământul în două schimburi se numără Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu”, Liceul Teoretic „Miron Costin”, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, Școala Gimnazială „Ștefan Bârsănescu” sau Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”. Necesitatea de a acomoda un număr tot mai mare de elevi în clădiri a căror capacitate nu a fost extinsă corespunzător a transformat învățământul de după-amiază într-o regulă pentru aproape o treime din școlile ieșene.
Miroslava investește pentru a aduce toți elevii în program de dimineață
În timp ce în Iași problema persistă de ani de zile, administrațiile din localitățile limitrofe caută soluții active pentru a gestiona explozia demografică. Comuna Miroslava a finalizat recent prima ,,școală verde” din zonă, construită în satul Valea Adâncă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul a fost dezvoltat printr-o investiție totală de 32.983.380,46 de lei, finanțată prin Componenta C15 – Educație. Noua școala va găzdui peste 1.200 de elevi.
Primarul comunei Miroslava, Dan Niță, a subliniat că obiectivul principal al acestor investiții este tocmai rezolvarea problemei spațiului. Edilul a menționat că administrația are în plan și alte proiecte similare, cum ar fi o nouă unitate pe strada Pepinierei. „Noi căutăm să eliminăm învățământul în două etape (schimburi – n.r.). Și atunci de asta construim, ca să avem copii învățând numai dimineața”, a declarat primarul Dan Niță.
Până la deschiderea noii școli din Valea Adâncă – cea mai mare localitate a comunei – copiii din zonă erau nevoiți să facă naveta, punând presiune suplimentară pe infrastructura școlară din municipiul Iași sau din alte sate.
O explozie demografică neacoperită de infrastructură în municipiu
Decalajul dintre dezvoltarea rezidențială și investițiile în educație este evident. Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a punctat ritmul accelerat de creștere din zona metropolitană, estimând populația din Miroslava la 40.000 – 50.000 de locuitori, o pondere semnificativă fiind reprezentată de familii tinere cu copii. În fața acestei dinamici, autoritățile județene anticipează necesitatea deschiderii de noi creșe, grădinițe și școli în următorii ani.
Proiectul din Miroslava a fost oferit drept exemplu pozitiv și la nivel central. Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a precizat că investiția reprezintă un model de infrastructură care „ține pasul cu dezvoltarea demografică”, o situație pe care o descrie ca fiind rară.
Situația ilustrează un paradox administrativ la nivelul județului: în timp ce comunele metropolitane atrag fonduri PNRR pentru a construi școli de la zero și a asigura un program educațional normal, exclusiv de dimineață, reședința de județ rămâne blocată într-o infrastructură veche de decenii, care obligă anual mii de elevi să învețe după-amiaza.
