Accesul tinerilor absolvenți și al studenților pe piața muncii din domeniul tehnologiei a devenit considerabil mai dificil, pe fondul transformărilor aduse de inteligența artificială și al restructurărilor din sector. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Starea Educației de la Radio Iași, unde președintele Asociației Studenților Informaticieni Ieșeni (ASII), Giuliano Brezuleanu, a analizat noile provocări cu care se confruntă tinerii care își caută un loc de muncă. Subiectul va fi dezbătut și în cadrul conferinței „Leaders in Tech”, organizată sâmbătă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Conform reprezentanților studenților, piața de profil traversează o perioadă marcată de incertitudine, în care oportunitățile pentru juniori s-au redus drastic. Președintele ASII, Giuliano Brezuleanu, a subliniat că bariera de intrare în industrie a crescut semnificativ față de anii anteriori.
„Dacă înainte puteai obține un internship în anul al doilea de facultate, să faci practică și să capeți o anumită experiență, acum, până în anul trei, este aproape imposibil. Un domn profesor ne-a întrebat, la un moment dat, la un curs câți dintre noi am reușit să obținem un internship la finalul anului doi și, dintr-o sală întreagă, nu a ridicat nimeni mâna din 117 persoane, ceea ce este îngrijorător”, a explicat Giuliano Brezuleanu.
Această dinamică nefavorabilă se reflectă și în interesul pentru studiile de specialitate. Potrivit liderului studenților, numărul candidaților înscriși la Facultatea de Informatică a scăzut considerabil în acest an, înregistrându-se o concurență de sub un candidat pe loc, o tendință generalizată la nivel național. În plus, tinerii se confruntă cu concurența directă a profesioniștilor cu experiență care au fost disponibilizați în urma valurilor recente de restructurări din companii.
Barierele tehnologice și filtrele automate de recrutare
Un alt obstacol menționat în discuții este reprezentat de utilizarea filtrelor automate de selecție în departamentele de resurse umane. Interacțiunea directă, „one-to-one”, cu un recrutor a devenit o raritate pentru studenții din primii ani de facultate.
„De cele mai multe ori, când se trece prin acel roboțel care caută prin CV-uri, avem multe cuvinte specifice, care dacă nu sunt găsite, atunci pur și simplu CV-ul tău e ca și cum nu ar exista”, a punctat președintele asociației, atrăgând atenția că aptitudinea de a comunica eficient, spiritul de echipă sau capacitatea de învățare rapidă nu pot fi validate de algoritmi standardizați.
Transformarea profesiei: cum schimbă AI-ul activitatea programatorilor
În ceea ce privește teama că inteligența artificială va înlocui complet rolul programatorului, reprezentantul studenților consideră că perspectiva corectă este cea a unei transformări structurale a pieței, comparabilă cu o nouă revoluție industrială. Sarcini repetitive și elementare, care reveneau de obicei angajaților aflați la început de drum, pot fi gestionate în prezent de instrumente automate.
Cu toate acestea, intervenția umană rămâne indispensabilă pentru validarea și orientarea procesului de dezvoltare. „Trebuie să avem și noi în minte structura și noi trebuie să fim ghidul inteligenței artificiale”, a arătat Brezuleanu, explicând că accentul se mută de la memorarea unor limbaje de programare la înțelegerea conceptelor și a modului de gândire analitică. În acest sens, mediul universitar începe să-și adapteze metodele, profesorii încurajând utilizarea tehnologiei ca instrument de sprijin pentru înțelegerea arhitecturii aplicațiilor, în condițiile în care scrierea manuală a codului a pierdut teren în marile companii.
Pentru a facilita dialogul între mediul academic, studenți și reprezentanții industriei, conferința programată pe 10 octombrie va aduce la aceeași masă experți din domeniu, printre care prorectorul Adrian Iftene de la UAIC, cadre didactice cu activitate în sectorul privat și specialiști în resurse umane.
