La scurt timp după o perioadă de tensiuni diplomatice între București și Washington, România își ajustează poziția de securitate pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Deciziile recente ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) privind utilizarea bazelor militare de la Deveselu și Kogălniceanu indică o integrare mai strânsă a infrastructurii locale în strategia americană de contracarare a riscurilor de securitate dinspre Iran. Potrivit analiștilor, dincolo de aspectul strict militar, această cooperare ar putea facilita refacerea parteneriatului strategic cu administrația Trump, afectat de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. OradeIași.ro prezintă contextul și implicațiile acestor decizii.
Mutările de trupe și echipamente din luna martie reprezintă o adaptare a dispozitivului militar la contextul operațional actual. CSAT a aprobat o solicitare venită din partea Washingtonului, justificată de necesitățile operațiunilor din Orientul Mijlociu și de acțiunile de descurajare a Iranului.
Conform deciziilor oficiale, prezența americană pe teritoriul României se extinde printr-un ansamblu de măsuri logistice și tactice. Acestea includ desfășurarea de aeronave de realimentare în aer și a unor avioane de vânătoare americane, completate de staționarea temporară a unor echipamente avansate de recunoaștere. În același cadru, s-a aprobat instalarea de sisteme de monitorizare și comunicații prin satelit, esențiale pentru operarea optimă a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore, precum și desfășurarea a maximum 500 de soldați americani adiționali în bazele militare românești.
Un indicator clar al gradului de risc perceput este decizia Pentagonului de a ridica nivelul de alertă de securitate la baza militară de la Deveselu la treapta BRAVO. Acesta reprezintă al doilea nivel de alertă din sistemul militar american și este instituit exclusiv în condițiile unui risc crescut și predictibil de atac terorist sau acțiuni ostile.
Rolul infrastructurii militare din sud-estul Europei
Situate la aproximativ 2.500 de kilometri de Iran, bazele din România oferă un avantaj strategic documentat. Analistul István Pataky de la Fundația de Cercetare Economică Oeconomus din Budapesta amintește că scutul de la Deveselu, devenit operațional în 2016, a fost conceput explicit ca un sistem de apărare împotriva Iranului, conform declarațiilor de la acea dată ale lui Bob Work, fost secretar adjunct al apărării al SUA.
Testarea practică a unor tehnologii similare a avut loc recent. În aprilie 2024, rachete interceptoare de același tip cu cele de la Deveselu au fost utilizate pentru a neutraliza proiectile balistice lansate de Iran împotriva Israelului. Totodată, infrastructura românească a asigurat suport logistic anterior; în vara anului trecut, Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu a fost folosită în timpul operațiunii „Midnight Hammer”, îndreptată împotriva Iranului. Pornind de la aceste precedente și de la aprobarea parlamentară pentru extinderea dotărilor, unii analiști din presa de specialitate nu exclud posibilitatea ca infrastructura din România să fie luată în calcul de Washington și pentru eventuale operațiuni militare ofensive.
Intensificarea cooperării militare are loc după o perioadă de răcire a relațiilor bilaterale la finalul anului 2024. Criza a fost declanșată de anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, o decizie motivată la acel moment de suspiciuni privind o posibilă interferență rusească în procesul electoral.
Reacția administrației Trump a fost una de respingere a acestui demers, concretizată inițial prin criticarea deciziei de la București, care a fost catalogată drept o ingerință directă în democrație. Tensiunile au fost amplificate de formularea unor acuzații vizând o presupusă complicitate a liderilor români cu interesele Partidului Democrat american. Consecința politică majoră a acestui blocaj diplomatic a fost eliminarea României din programul Visa Waiver, decizie prin care cetățenii români au fost reintroduși în regimul obligatoriu de vize pentru a călători pe teritoriul SUA.
Poziționarea României între necesitățile de securitate și obiectivele diplomatice
În ciuda acestor fricțiuni, statul român a menținut colaborarea de securitate cu Statele Unite. Primul pas spre reluarea dialogului politic la nivel înalt a fost participarea președintelui Nicușor Dan, în calitate de observator, la reuniunea Consiliului pentru Pace inițiat de Donald Trump. Aprobarea rapidă a solicitărilor militare americane pentru bazele din România a urmat la scurt timp.
Potrivit lui István Pataky, prin aceste decizii, România devine un „cap de pod american” în contextul crizei iraniene. Din punct de vedere geopolitic, această cooperare pare să reprezinte un factor determinant pentru revitalizarea relațiilor bilaterale, adesea mai vizibil decât implicarea în războiul ruso-ucrainean. În privința sprijinului pentru Kiev, analistul descrie abordarea Bucureștiului ca fiind una de „fanfaron precaut”, referindu-se la secretizarea livrărilor de armament – cu excepția sistemului Patriot – și la confirmările venite preponderent prin intermediul declarațiilor președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Pentru diplomația românească, principala așteptare în urma acestor decizii de natură militară este reatingerea nivelului optim al parteneriatului strategic și, implicit, obținerea unor concesii politice majore, deblocarea programului Visa Waiver fiind prioritatea absolută pe agenda cetățenilor și a mediului de afaceri.
