Reprezentanții diplomatici de la București și Berlin au intrat într-o dispută publică privind identitatea din statul vecin. Un interviu televizat acordat de ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a generat controverse majore după ce diplomatul a pus la îndoială limba și religia comună a locuitorilor de pe ambele maluri ale Prutului. Situația a provocat reacția oficială a reprezentantului României, Cristian-Leon Țurcanu, care a respins ferm aceste teze, amintind de riscul exploatării lor de către propaganda de la Moscova.
Punctul de plecare al polemicii a fost reprezentat de o serie de răspunsuri oferite de oficialul german postului Jurnal TV. Întrebat de jurnalistul Vitalie Călugăreanu despre o eventuală unire cu România și despre elementele identitare comune, diplomatul a oferit o perspectivă care a stârnit critici imediate.
Conform traducerii difuzate pe post, Hubert Knirsch a declarat: „Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România. Dacă vorbim despre valorile europene, despre valorile individuale, atunci sunt oamenii care gândesc la fel că avem aceeași limbă, dar alții poate gândesc altfel, că avem două limbi sau religii diferite”.
Ulterior, pe fondul criticilor din spațiul public, Ambasada Germaniei a emis o clarificare, atribuind confuzia unei erori tehnice de interpretare simultană.
Hubert Knirsch a explicat că intenția sa a fost să evidențieze diversitatea etnică, menționând comunitățile rome și evreiești, și nu să conteste realitatea lingvistică. Diplomatul a precizat că expresia sa referitoare la persoanele bilingve („există oameni care vorbesc două limbi”) a fost tradusă eronat prin formularea „există două limbi”.
Cristian-Leon Țurcanu: „Realitățile sunt consacrate de cercetarea istorică”
În replică, diplomația românească a sancționat lipsa de rigoare a discursului public pe teme identitare. Într-o declarație pentru Digi24, ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, a subliniat că patrimoniul comun nu este un subiect de dezbatere subiectivă, ci un fapt documentat științific și recunoscut juridic.
„Republica Moldova și România împărtășesc o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute”, a precizat Cristian-Leon Țurcanu. Oficialul a adăugat tranșant: „Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual”.
Reprezentantul României a analizat incidentul și din perspectiva securității informaționale. El a avertizat că orice mesaj care lasă loc de interpretări privind unitatea de limbă este preluat imediat în campaniile de dezinformare rusești. Scopul final al acestor campanii hibride este menținerea divizării sociale și blocarea parcursului european al statului.
Teza existenței unei „limbi moldovenești” a reprezentat un instrument politic fundamental în perioada sovietică, fiind utilizată pentru a justifica izolarea teritoriului de România. Această paradigmă a fost menținută artificial în legislație timp de trei decenii după declararea independenței.
Situația a fost reglementată legislativ abia în martie 2023, când Parlamentul a adoptat legea prin care sintagma „limba moldovenească” a fost eliminată din toate actele normative, inclusiv din Constituție, fiind înlocuită oficial cu termenul „limba română”.
