Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât luni, cu majoritate de voturi, că modificarea legislativă propusă de PSD la legea integrității – denumită în spațiul public „amendamentul Fritz” – respectă legea fundamentală. Conform unor surse oficiale citate de G4Media, această decizie permite aplicarea noilor sancțiuni și pentru fapte constatate în trecut, situație care ar putea duce la pierderea funcției de către primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.
Validarea textului de lege s-a făcut cu cinci voturi „pentru” și trei „împotrivă”. Potrivit informațiilor publicate de G4Media, judecătorii care s-au pronunțat în favoarea aplicării retroactive a măsurilor sunt Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină. De cealaltă parte, magistrații Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei și Dragoș Dacian s-au opus.
Schimbarea legislativă, care reprezintă și un jalon asumat prin PNRR, transformă în abatere disciplinară emiterea de acte sau luarea de decizii în situații de incompatibilitate ori conflict de interese. Concret, noile reguli stabilesc că aleșii locali aflați în astfel de situații, chiar dacă deciziile definitive au fost emise anterior noii legi, își vor pierde automat mandatele în 30 de zile. Suplimentar, actul normativ impune o interdicție de până la trei ani pentru ocuparea unei funcții publice eligibile, calculată de la momentul deciziei definitive.
În spațiul public, experții în drept și reprezentanții Opoziției au criticat demersul legislativ al PSD, susținând că încalcă principiul constituțional care interzice retroactivitatea legii și că ar fi fost formulat special pentru a-l viza pe edilul din Timișoara.
Contextul litigiului în care este implicat Dominic Fritz
Situația primarului USR are la bază o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din 18 iunie 2026, care a menținut o hotărâre a Curții de Apel Timișoara privind un conflict de interese de natură administrativă.
Speța vizează aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în toamna anului 2020. Inițial, documentația fusese avizată de fostul primar Nicolae Robu. Proiectul a fost elaborat de un birou de arhitectură la care lucra un consilier local USR, persoană care anterior îl creditase pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei pentru campania electorală. Agenția Națională de Integritate (ANI) a reținut că, în prima sa zi de mandat, Fritz a semnat un referat identic cu cel al predecesorului său pentru a trimite PUZ-ul spre aprobare în Consiliul Local, favorizând astfel indirect angajatul firmei de arhitectură, care îi era creditor.
„Amendamentul Mirabela”, declarat neconstituțional
În cadrul aceleiași ședințe de luni, judecătorii constituționali au respins în unanimitate o altă propunere controversată, introdusă de AUR și cunoscută neoficial drept „amendamentul Mirabela Grădinaru”, care o viza direct pe partenera primarului general al Capitalei, Nicușor Dan.
Textul prevedea obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese nu doar pentru soții sau soțiile demnitarilor, ci și pentru persoanele aflate în „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu aceștia. CCR a stabilit că această formulare este contrară legii fundamentale. Totodată, Curtea a respins și o altă sesizare de neconstituționalitate înaintată de AUR, referitoare la legislația privind biodiversitatea.
