Proiectul de ordin lansat recent în consultare publică de Ministerul Mediului, care propune desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate pe o suprafață reprezentând 2,54% din teritoriul României, a stârnit critici dure din partea unei coaliții de organizații nonguvernamentale. Agent Green, Greenpeace România, Federația Peisaj Deschis, Platforma pentru Adaptare Climatică și Comunitatea Declic acuză autoritățile că ratează ținta asumată de protejare strictă a 10% din teritoriu până în 2030, reciclând în mare parte suprafețe care beneficiau deja de un anumit grad de protecție.
Conform analizei realizate de organizațiile Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic pe baza datelor GIS furnizate de Minister, peste 90% din suprafața vizată de proiect (aproximativ 609.400 de hectare) se suprapune cu arii naturale deja protejate, precum parcurile naționale și naturale, Rezervația Biosferei Delta Dunării sau siturile UNESCO. Potrivit acestora, ordinul adaugă, de fapt, doar în jur de 59.800 de hectare de teritoriu nou protejat, adică un procent de 0,25% din suprafața totală a țării.
În acest context, Gabriel Păun, președintele Agent Green, califică demersul ministerului drept un „simulacru de protecție”, obținut prin schimbarea încadrării unor zone deja vizate de măsuri de conservare. Acesta a subliniat necesitatea unei protecții „noi, reale, permanente și conectate”.
Nemulțumiri legate de transparență și termenele de consultare
Criticile vizează și procesul decizional. Organizațiile de mediu reclamă timpul extrem de scurt alocat consultării publice – 10 zile calendaristice, din 3 august până la dezbaterea programată pe 10 august, cu termen de înscriere pe 7 august. Acestea consideră perioada insuficientă pentru o analiză tehnică riguroasă a celor 472 de zone propuse și solicită o extindere a termenului la cel puțin 30 de zile.
De asemenea, reprezentanții ONG-urilor acuză lipsa de transparență a ministerului în privința metodologiei de selecție. Potrivit acestora, nu au fost publicate toate propunerile venite din partea specialiștilor, nici justificările pentru acceptarea sau respingerea anumitor zone. Agent Green, Greenpeace și Declic afirmă că aproximativ 80% din propunerile lor cartografice nu au fost incluse în proiectul final.
Ministerul Mediului justifică necesitatea adoptării urgente a ordinului prin riscul pierderii unei finanțări de până la 25,69 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reprezentanții societății civile răspund că îndeplinirea unui jalon PNRR nu trebuie să se rezume la publicarea unui ordin în Monitorul Oficial, ci trebuie să asigure rezultate concrete în domeniul protecției mediului, fără a eluda dezbaterea privind criteriile de selecție.
În consecință, coaliția de ONG-uri solicită ministerului o serie de măsuri, printre care publicarea integrală a propunerilor și a justificărilor aferente, revizuirea catalogului de arii protejate pentru a include suprafețe noi și conectate, protejarea totală a pădurilor primare și seculare rămase, precum și stabilirea unui calendar obligatoriu pentru atingerea obiectivului de 10% până în 2030. De asemenea, aceștia cer un moratoriu pentru zonele identificate, până la legiferarea noului lor statut.
Reprezentantul Platformei pentru Adaptare Climatică, Ciprian Gălușcă, a avertizat asupra implicațiilor mai largi ale lipsei de acțiune fermă, afirmând că extinderea zonelor de protecție strictă, în special în zonele forestiere, este crucială pentru securitatea resurselor de apă și atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Organizațiile pledează pentru crearea unui „schelet ecologic” funcțional la nivel național.
