Scenariul alegerilor parlamentare anticipate devine o opțiune tot mai plauzibilă în contextul incapacității partidelor politice de a forma o majoritate guvernamentală, decizia finală urmând să depindă de acțiunile președintelui Nicușor Dan. Deși nu există un acord public asumat între PSD, PNL, USR și UDMR, calculele parlamentare indică faptul că un nou eșec în învestirea unui Executiv ar putea declanșa această procedură constituțională inedită pentru România.
Conform Constituției, președintele are prerogativa de a dizolva Parlamentul dacă acesta respinge cel puțin două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile, însă această acțiune nu este obligatorie, ci o opțiune a șefului statului. Astfel, rolul președintelui Nicușor Dan devine central în gestionarea actualei crize politice.
Surse politice indică faptul că Administrația Prezidențială evită o nominalizare precipitată, Luca Niculescu rămânând favoritul pentru funcția de premier, însă momentul desemnării ar putea fi amânat pentru a se asigura existența unei majorități sigure. Un nou eșec în Parlament ar transfera integral responsabilitatea gestionării crizei către președintele Nicușor Dan.
Pentru principalele forțe politice (PSD, PNL, USR, UDMR), alegerile anticipate reprezintă o variantă riscantă. Deși actualul Parlament este fragmentat, un nou scrutin ar putea genera o configurație politică similară sau chiar mai dificilă, perspectivă asupra căreia a atras atenția anterior și președintele Nicușor Dan.
Blocajul majorității și factorul AUR
Formarea unei majorități este împiedicată de pozițiile divergente ale partidelor: PSD revendică rolul principal la guvernare, PNL respinge o alianță condusă de social-democrați, USR refuză un Guvern PSD, în timp ce UDMR caută o soluție de compromis. În plus, excluderea partidului AUR din negocierile pentru formarea Guvernului complică semnificativ aritmetica parlamentară necesară atingerii pragului de 233 de voturi.
Următoarele etape sunt decisive pentru direcția în care se va îndrepta România, șeful statului fiind pus în fața deciziei de a forța formarea unei noi majorități sau de a declanșa, pentru prima dată în istoria recentă, procedura alegerilor anticipate.
