Săptămâna aceasta a fost marcată, la nivel local, de decizii cu impact major în infrastructură, administrație și cultură. În timp ce Consiliul Județean a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru primii 35 de kilometri din centura ușoară a Iașului, administrația municipală a pierdut definitiv fondurile guvernamentale destinate construirii primului bazin olimpic. În același interval, Ministerul Culturii a dispus un control la Palatul Culturii din cauza evenimentelor zgomotoase, sistemul educațional înregistrează un deficit de directori de școli după testarea candidaților, iar bilanțul județean al restaurărilor de patrimoniu indică investiții de zeci de milioane de lei finalizate sau în curs de execuție.
A început șantierul pentru centura ușoară a Iașului
Consiliul Județean Iași a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru lotul 4 al centurii ușoare de ocolire a municipiului, vizând tronsonul care traversează comunele Ciurea, Bârnova și Tomești. Proiectul, considerat cel mai amplu demers de infrastructură aflat în implementarea exclusivă a județului, este evaluat la 417,8 milioane de lei, cu o finanțare asigurată în proporție de peste 70% din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Traseul totalizează 70,66 kilometri și va reconecta zece localități limitrofe prin modernizarea rețelei de drumuri județene și comunale. Potrivit conducerii Consiliului Județean, contractele de execuție sunt deja semnate pentru aproximativ 35 de kilometri (Loturile 1 și 4), în timp ce licitațiile pentru restul traseului vor fi reluate. Președintele CJ, Costel Alexe, a precizat că proiectul va fluidiza traficul rutier din zona metropolitană, iar finanțarea din Programul Regional Nord-Est este securizată, termenul limită impus pentru finalizarea integrală fiind luna decembrie a anului 2028.
Iașul pierde fondurile pentru bazinul olimpic dintr-o eroare administrativă
Proiectul bazinului olimpic din cartierul ieșean Grădinari a fost eliminat de pe lista Companiei Naționale de Investiții (CNI), după ce autoritățile locale nu au îndeplinit o procedură birocratică cerută de normele guvernamentale. Potrivit datelor dintr-o corespondență oficială a Ministerului Dezvoltării (MDLPA), municipalitatea ieșeană nu a depus în platforma digitală a instituției solicitarea obligatorie pentru menținerea obiectivului pe lista-sinteză a investițiilor, omisiune ce atrage radierea automată.
Șantierul din Iași, abandonat sub forma unui schelet de beton de peste trei decenii, contrastează puternic cu dezvoltarea infrastructurii sportive din municipiul Vaslui. Acolo, autoritățile locale derulează lucrări de 97 de milioane de lei pentru un complex modern de natație cu trei bazine, sprijinit cu fonduri de stat. Pierderea finanțării a declanșat critici ferme: deputatul ieșean Alexandru Muraru a numit situația „o radiografie dureroasă a unui eșec administrativ”, iar reprezentanții Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași au acuzat lipsa de performanță a primăriei și pasivitatea societății civile.
Ancheta Ministerului Culturii la Palatul Culturii
Organizarea de concerte zgomotoase, focuri de artificii și amenajarea unui parc de service pentru Raliul Iașului pe esplanada Palatului Culturii fac obiectul unui control declanșat de Ministerul Culturii. Măsura vine în urma unei interpelări a senatorului Marius Bodea, care a reclamat că nivelul de zgomot de peste 100 de decibeli și vibrațiile produse pun în pericol structura clădirii monument-istoric, inclusiv vitraliile neogotice.
O primă concluzie a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, formulată anterior controlului, arată că astfel de evenimente sunt „incompatibile cu misiunea muzeului” și reprezintă un risc pentru patrimoniu. Totuși, Ministerul Culturii a transmis oficial că nu poate lua decizii sancționatorii și nici nu poate emite reguli stricte de utilizare a spațiului până la finalizarea verificărilor interne și redactarea unui raport tehnic de specialitate. Fostul manager interimar al instituției, Andrei Apreotesei, nu a exprimat un punct de vedere public pe marginea acestui subiect.
Deficit de cadre de conducere în școlile ieșene, după un examen cu eșecuri notabile
Prima etapă a concursului pentru posturile de directori și directori adjuncți din județul Iași a redus semnificativ numărul candidaților. Conform datelor comunicate de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași și publicate de Ziarul de Iași, 102 profesori dintre cei 321 de candidați prezenți au picat testul de competențe, nereușind să obțină nota minimă 6.
Pentru cele 305 funcții scoase la concurs în județ au rămas în competiție doar 219 cadre didactice, ceea ce înseamnă că cel puțin 86 de posturi de conducere vor fi ocupate prin detașare. Printre candidații care nu au promovat evaluarea de raționament verbal, numeric și logic se regăsesc un fost inspector școlar general adjunct, Florentin Traian Ciobotaru, care viza conducerea Colegiului Național „Mihai Eminescu”, dar și mai mulți directori în exercițiu de la unități din municipiu și județ. Rata de promovare la nivelul Iașului a fost de 68,2%, apropiată de media națională.
Bilanțul investițiilor în reabilitarea patrimoniului istoric
În intervalul 2019-2024, administrația județeană a finalizat restaurarea a cinci monumente istorice majore din Iași, investiții care se ridică la aproape 41 de milioane de lei. Pe listă se află Casa Pogor, Casa „Nicolae Gane” (transformată în Galeria Artei Ieșene), Casa Muzeelor, fosta Chestură a Poliției din timpul pogromului, Ansamblul Bojdeucii lui Ion Creangă și Casa Dosoftei. Majoritatea fondurilor au provenit din finanțări europene nerambursabile, proiectele generând un impact pozitiv asupra publicului, evidențiat de cele peste 141.000 de bilete vândute la muzeele de literatură în anul anterior.
Totodată, un proiect de o complexitate tehnică și financiară și mai mare se află în derulare. Refacerea sediului Filarmonicii „Moldova”, o investiție totală estimată la 106 milioane de lei, a atins un stadiu fizic de execuție de 57%. Conducerea Consiliului Județean estimează că lucrările pentru sala mare ar putea fi recepționate anul viitor. Alte obiective de patrimoniu, precum Casa „Mihail Sadoveanu”, urmează să intre în circuitul restaurărilor prin noi proiecte transfrontaliere.
