Timp de două săptămâni, Iașul a fost din nou, oficial, „capitala tenisului românesc”. Concord Iași Open și UniCredit Iași Open au adus în oraș jucători din top-ul mondial, transmisii internaționale și, potrivit organizatorilor, nevoia unei investiții anuale de aproximativ un milion de euro pentru ca turneul să funcționeze la standardele cerute de ATP și WTA.
Pe de altă parte, o analiză independentă publicată la finalul competiției descrie o organizare marcată de comunicare inexistentă cu presa, un jurnalist acreditat căruia i s-a interzis accesul în arenă și o finală amânată ore în șir pentru că, pur și simplu, nimeni nu a tras o prelată pe zgură înainte de ploaie.
Baza Sportivă Ciric, locul unde se desfășoară ambele turnee din 2020 încoace, este proprietatea Primăriei Municipiului Iași. Administrația locală se prezintă chiar ea, în materialele oficiale ale turneului, drept „partener strategic” al competiției. Ceea ce s-a întâmplat pe teren în această ediție ridică, în acest context, o întrebare simplă: ce a primit orașul, practic, pentru statutul acesta de partener?
Jurnalistul Tudor Moisa, de la Eurosport, care a asistat fizic la turneu pentru al doilea an consecutiv, a descris o organizare inferioară standardelor unei competiții WTA 250. Potrivit relatării sale, turneul masculin ATP Challenger nu a oferit interviuri sau conferințe de presă, iar tragerea la sorți a fost anulată invocându-se „probleme tehnice”, deși la turneele comparabile acest proces se face manual, fără echipamente speciale.
La turneul feminin, situația nu a stat mai bine. E-mailul de validare a acreditărilor de presă a fost trimis abia duminică seara, iar unii jurnaliști au primit confirmarea abia luni, după ce tabloul principal era deja în desfășurare. Duminică dimineață, conform aceleiași surse, turneul nu avea niciun ofițer de presă desemnat — o situație pe care autorul o descrie drept practic fără precedent la nivelul circuitului WTA.
Editorialul precizează explicit că responsabilitatea nu aparține echipei de presă aflate în teren, ci deciziilor de management și organizare de la vârf.
Jurnalist acreditat, oprit la intrare
Cel mai grav incident relatat s-a petrecut în weekendul semifinalelor și finalelor. Un oficial responsabil de ticketing i-ar fi interzis accesul în arenă lui Dani Lazăr, fondatorul platformei RomaniaTenis.ro, deși acesta deținea acreditare oficială. I s-a sugerat, potrivit sursei citate, să cumpere un bilet de 150 de lei pentru a putea urmări meciurile pentru care venise să scrie.
Ploaia, zgura transformată în lac și „banul a primat”
Ultima zi de concurs a scos la iveală, potrivit aceluiași editorial, o problemă și mai vizibilă pentru spectatori. Prognoza anunța clar ploaie puternică începând cu ora 17:00, exact ora programată pentru finala de simplu, dar organizatorii nu au devansat meciul și, mai grav, nu ar fi pregătit nicio prelată pentru protejarea terenului central. Ploaia a durat câteva ore, zgura s-a transformat într-un teren impracticabil, iar finala a fost reprogramată abia pentru ora 21:45 — oră la care Paula Badosa și Mayar Sherif au refuzat inițial să joace pe o suprafață descrisă ca un amestec ciudat de zgură udă și uscată.
Autorul editorialului notează că, în România, chiar și turnee de nivel inferior, ITF, au mai multe prelate pregătite pentru o astfel de situație. El ridică și o suspiciune legată de motivul amânării: dacă meciul s-ar fi reprogramat pentru duminică, spectatorii ar fi putut cere banii înapoi pe bilete. Finala mondială de fotbal, programată tot în acea seară, ar fi contribuit suplimentar la golirea tribunelor.
Ce a plătit orașul pentru statutul de „partener strategic”
Implicarea financiară a Primăriei Iași în infrastructura turneului nu este una simbolică. În 2022, municipalitatea a alocat 450.000 de lei (aproximativ 91.000 de euro) exclusiv pentru montarea unui sistem de nocturnă pe terenurile de tenis de la Ciric, o investiție motivată explicit de nevoia de a susține turneul internațional ATP găzduit de oraș. La acel moment, Baza Ciric avea șase terenuri de tenis, niciunul dotat cu iluminat pentru meciuri nocturne.
Organizatorii turneului masculin au declarat public, în materialele oficiale ale competiției, că un eveniment sportiv anual de anvergura Concord Open necesită investiții de aproximativ un milion de euro. Pentru ediția 2026, premiile puse în joc au fost de 160.680 de euro la bărbați (câștigătorul a primit 23.750 de euro) și 283.347 de dolari la femei — sume în creștere față de edițiile precedente. Din bugetul local au fost alocați aproape 500.000 lei.
Licența expiră în 2027, iar reducerea costurilor ar putea fi explicația
Potrivit editorialului citat, organizatorii ar fi urmărit în această ediție reducerea cheltuielilor pentru a încheia turneul pe plus, în condițiile în care licența WTA a competiției expiră în 2027 și urmează să fie reînnoită. Dacă informația se confirmă, problemele de comunicare cu presa și lipsa unor măsuri minime de protecție a terenului central s-ar înscrie într-o strategie mai amplă de austeritate, nu în simple accidente organizatorice izolate.
Recunoașterea WTA, în contrast cu experiența din teren
La finalul ediției cu numărul cinci a turneului feminin, WTA a oferit organizatorilor o plachetă aniversară, „Congratulations Iași Open! 5 years and counting of memorable matches and moments”. Distincția a venit în aceleași zile în care un jurnalist acreditat era ținut la porțile arenei, iar campioana și finalista ediției erau nevoite să discute, în zgură transformată în lac, dacă mai pot juca finala.
