Proiectul noului stadion al Iașului, evaluat la 113 milioane de euro, nu mai figurează în evidențele Companiei Naționale de Investiții. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației confirmă în scris, printr-un răspuns oficial, că obiectivul „Construire Stadion Municipal Iași, județul Iași” a fost eliminat de pe lista sinteză a programului național, pentru că Primăria Iași nu a depus la timp reconfirmarea intenției de a-l realiza. Documentul a fost transmis ca răspuns la o întrebare parlamentară a deputatului PNL de Iași Alexandru Muraru.
Concluzia ministerului este fără echivoc: pentru ca proiectul să reintre în discuție, municipalitatea trebuie să reia procedura de la zero.
Ce scrie, negru pe alb, în răspunsul ministerului
Răspunsul reconstituie tot traseul administrativ al dosarului ieșean.
Obiectivul fusese inclus inițial pe lista sinteză a subprogramului „Complexuri sportive”, prin Ordinul ministrului dezvoltării nr. 3576 din 5 august 2020. În evidențele CNI se afla, însă, doar solicitarea inițială de finanțare. Ministerul precizează explicit că nu a fost depusă „vreo altă documentație tehnico-economică aferentă proiectului”. Timp de șase ani, dosarul Iașului a constat într-o cerere și o notă conceptuală.
„Precizăm faptul că acest obiectiv de investiții nu se mai află în evidența Companiei Naționale de Investiții «C.N.I.» – S.A.”
Statutul s-a schimbat după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 87/2025, care a impus măsuri bugetare pentru programele naționale din domeniul lucrărilor publice. Articolul V al ordonanței condiționa menținerea oricărui obiectiv pe lista sinteză de o reconfirmare fermă a intenției de realizare, transmisă de beneficiar prin platforma digitală a ministerului.
Primăria Iași nu a transmis-o.
„Având în vedere că beneficiarul nu a efectuat aceste demersuri legale în termenele prevăzute, obiectivul a fost eliminat de pe lista sinteză.”
Trei pași pe o platformă, pierduți într-un termen
Procedura pe care municipalitatea nu a parcurs-o este descrisă în răspuns pas cu pas, iar dimensiunea ei administrativă contrastează cu miza financiară a proiectului. Este vorba despre crearea unui cont de utilizator pe platforma investitii.mdlpa.ro, urcarea solicitării de realizare sau menținere a obiectivului și selectarea subprogramului corespunzător, conform structurii din anexa nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 25/2001.
Pentru beneficiarii neînregistrați, ministerul indică inclusiv adresa de e-mail la care se cere deschiderea contului. Aceiași trei pași rămân singura variantă și acum, dacă administrația locală vrea să repună stadionul pe listă.
„Singura cale legală pentru reluarea oricărei analize este ca beneficiarul proiectului să parcurgă de la zero pașii de reînscriere pe platforma digitală «investitii.mdlpa.ro».”
Ministerul refuză comparația cu alte orașe. Motivul spune totul
Deputatul Alexandru Muraru ceruse, în întrebarea depusă pe 17 august 2026, o analiză comparativă între dosarul ieșean și cele ale municipiilor Oradea, Brașov, Slatina, Timișoara și Constanța, „pentru o imagine comparativă a bunei guvernanțe locale”.
Ministerul a respins comparația, dar nu pentru că i-ar fi lipsit datele.
„O comparație privind termenele de depunere a documentațiilor sau stadiul procedural al altor obiective de investiții din cadrul subprogramului «Complexuri sportive» aflate în diferite etape de implementare nu este relevantă și nu poate fi aplicată în cazul de față. În consecință, spre deosebire de alte municipii care au derulat procedurile administrative complete și au depus documentațiile tehnico-economice necesare fiecărei etape legale, pentru obiectivul din Iași nu există, în prezent, un flux procedural activ în baza căruia să se poată efectua o astfel de comparație.”
Traducerea administrativă a frazei: celelalte orașe sunt într-un proces, Iașul nu este în niciunul. Nu există termene de comparat, pentru că nu există documentații depuse.
Pe 14 august, Guvernul aproba patru stadioane. Iașul nu era printre ele
Cu trei zile înainte ca deputatul ieșean să depună întrebarea, Executivul deblocase contractele pentru patru arene noi: Timișoara, cu aproximativ 30.000 de locuri, Slatina, cu peste 10.500, Oradea, cu peste 16.000, și Stadionul Tineretului din Brașov, cu peste 9.700. Peste 66.000 de locuri, semnate în aceeași ședință de guvern din 14 august 2026, cu contracte de achiziție publică ce puteau fi încheiate în aceeași lună și execuții estimate la 24-30 de luni.
Iașul, care ar fi urmat să construiască cea mai mare arenă dintre toate, cu 24.179 de locuri, nu figura pe listă. Nu fusese respins. Ieșise din evidențe.
Cronologia unui dosar care nu a existat niciodată
Punctul de plecare rămâne o nevoie reală. Stadionul „Emil Alexandrescu” din Copou, inaugurat în 1960, este uzat structural și nu mai răspunde standardelor competiționale actuale. Ideea unei arene noi, la standard UEFA categoria a IV-a, revine ciclic pe agenda publică ieșeană încă dinaintea anului 2016, din mandatele fostului primar Gheorghe Nichita, când documentațiile de atunci au fost abandonate integral.
Între 2018 și 2020, administrația condusă de primarul Mihai Chirica a integrat stadionul într-un masterplan centrat pe zona Moara de Vânt, lângă aeroport: spitalul regional de urgență, o sală polivalentă de peste 10.000 de locuri și arena, într-un singur ansamblu. Pentru documentația tehnică aferentă acelui amplasament, Primăria a plătit din bugetul local 3,3 milioane de lei.
În 2021, indicatorii tehnico-economici bazați pe studiul de fezabilitate de la Moara de Vânt au fost prezentați Consiliului Local, cu anunțul public că proiectul se află la nivel de detalii de execuție și că va fi trimis Guvernului pentru includerea în programul național 2021-2027. Documentația nu a mai ajuns niciodată la CNI.
Relocarea din 2024 și cei 3,3 milioane de lei rămași fără obiect
În primăvara lui 2024, municipalitatea a abandonat Moara de Vânt și a mutat stadionul în zona Șes Bahlui – Cicoarei, lângă complexul comercial ERA. Argumentația primarului are o logică tehnică solidă: după predarea unui amplasament de peste 100 de hectare Ministerului Sănătății pentru spitalul regional, analizele de trafic ar fi arătat că suprapunerea unei arene de 24.000 de locuri, a unei săli de 10.000 și a unui spital în aceeași zonă ar fi produs blocaj rutier, cu acces îngreunat al ambulanțelor într-un scenariu de urgență în timpul unui meci.
Problema este calendarul. Concluzia că trei obiective de asemenea dimensiuni nu încap pe același teren a venit după ce fuseseră cheltuiți 3,3 milioane de lei pe un proiect tehnic croit pe topografia de la Moara de Vânt. Din vara lui 2024, Primăria a relansat achizițiile pentru revizuirea proiectului și pentru un nou Plan Urbanistic Zonal, contract atribuit pentru 312.375 de lei, cu termen de patru luni. În întrebarea sa parlamentară, deputatul Muraru arată că valoarea totală a noilor studii depășește un milion de lei și că termenele asumate au fost depășite.
Litigiul cu Miroslava, peste terenul pe care s-a mutat arena
Noul amplasament are un viciu de fond. Zona Șes Bahlui este obiectul unui conflict teritorial între Municipiul Iași și comuna Miroslava. Primăria Iași a obținut decizii favorabile în instanță și a intabulat peste 111 hectare în domeniul privat, inclusiv parcela de peste 455.000 de metri pătrați destinată bazei sportive, din care 136.519 metri pătrați sunt prevăzuți ca spații verzi.
Comuna vecină a transmis în 2025 două notificări oficiale prin care a cerut sistarea demersurilor de elaborare a PUZ-ului, invocând litigiul de graniță. Primăria Iași a continuat procedurile, argumentând că studiile și PUZ-ul nu ating fondul litigiului. Pentru CNI, însă, o contestație activă asupra terenului este criteriu eliminatoriu, instituția neputând prelua un amplasament grevat de incertitudini juridice.
Creditul de 150 de milioane de lei și cele 24 de milioane mutate la asfalt
Pentru o investiție estimată la circa 550 de milioane de lei, Consiliul Local a contractat o linie de credit de 150 de milioane de lei. Repartizarea inițială prevedea 100 de milioane pentru demararea stadionului, 30 de milioane pentru Bulevardul Poitiers și 20 de milioane pentru Șoseaua Bucium.
Cu stadionul blocat în reactualizarea studiului de fezabilitate, banii alocați lui au rămas neutilizați, în timp ce șantierele rutiere acumulau întârzieri. Consiliul Local a redus bugetul stadionului cu 24%, de la 100 la 76 de milioane de lei, iar cele 24 de milioane au fost redirecționate către cele două șantiere rutiere. Împrumutul prezentat public drept motorul financiar al arenei a devenit sursă de acoperire pentru lucrări de asfaltare întârziate, cu dobânzile rămase în sarcina bugetului local.
Exact acest punct îl semnalase deputatul în întrebarea adresată ministrului: „În tot acest timp, Primăria Iași a contractat un credit de investiții de peste 100 de milioane de lei destinat acestui obiectiv, deși proiectul tehnic adaptat noului teren nu este finalizat.”
Ce urmează
Răspunsul ministerului mută discuția de pe terenul finanțării pe cel al procedurii. Nu banii lipsesc din ecuație în acest moment, ci calitatea de solicitant. Până când Primăria Iași nu își creează cont pe platforma digitală, nu încarcă solicitarea și nu selectează subprogramul, nu există dosar. Fără dosar nu există documentație tehnico-economică de analizat, iar fără aceasta nu poate fi inițiată hotărârea de guvern pentru aprobarea indicatorilor.
Rămân, în paralel, PUZ-ul nefinalizat, litigiul cu Miroslava și capacitatea de cofinanțare diminuată cu 24 de milioane de lei. Iar dependența funcțională a viitoarei arene de centura Uricani – Cicoarei și de drumurile de legătură promise nu a fost încă rezolvată.
Iașul a intrat în toamna lui 2026 cu o randare, un credit bancar, două litigii și zero metri pătrați de stadion. Din 3 septembrie, are în plus și confirmarea scrisă a Guvernului că, pentru statul român, proiectul nu mai există.
