Costul întârzierilor Primăriei Iași pentru derularea proiectelor ne ”arde” cu aproape 180 de milioane de lei din bugetul local

O modificare a legislației naționale, coroborată cu prelungirea duratei de execuție a proiectelor locale, generează costuri suplimentare semnificative pentru bugetul Municipiului Iași. În contextul modificării parametrilor macroeconomici — majorarea cotei TVA la 21% și creșterea costului materialelor de construcții — precum și al noilor condiții de finanțare impuse de Guvern, autoritățile locale sunt nevoite să aloce fonduri suplimentare pentru a asigura continuitatea proiectelor. Ora de Iași analizează documentele oficiale supuse votului Consiliului Local pentru a prezenta, în cifre, impactul acestor schimbări asupra bugetului local.

Deciziile programate pentru ședința de luni, 26 aprilie, arată necesitatea actualizării devizelor pentru mai multe proiecte de infrastructură. Principalii factori care au determinat aceste majorări sunt inflația, noul nivel al TVA-ului și Ordonanța de Urgență nr. 87/2025, prin care Guvernul solicită primăriilor o cofinanțare de 20% pentru lucrările derulate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, în vederea respectării țintelor de deficit și a angajamentelor din PNRR.

Pentru a înțelege presiunea asupra bugetului local, este necesară analizarea contextului național. La finalul anului 2025, Guvernul a anunțat că spațiul bugetar pentru investiții în 2026 este direcționat prioritar către proiectele din PNRR, ceea ce va atrage o diminuare a fondurilor disponibile pentru Programul „Anghel Saligny”.

Soluția adoptată prin OUG 87/2025 introduce o regulă tranzitorie: menținerea finanțării prin „Anghel Saligny” este condiționată de asigurarea unei cofinanțări de 20% din partea autorităților locale. Pentru Primăria Iași, care gestionează proiecte de infrastructură aflate în stadii incipiente de execuție, această reglementare impune alocarea urgentă a unor sume din bugetul propriu, care anterior ar fi fost decontate integral sau majoritar de la bugetul de stat.

Pasajul Socola: impactul prelungirii termenului de execuție

Un exemplu clar al impactului noilor condiții este proiectul de reabilitare a Pasajului Socola. Contractul de finanțare prin „Anghel Saligny” a fost semnat în iulie 2023. În prezent, stadiul fizic al lucrărilor este raportat la 9,8%.

• Citește și: Incep lucrarile la pasajul Socola. Pe unde urmează să se devieze traficul?

Majorarea cotei de TVA de la 19% la 21% (conform Legii 141/2025) și clauzele de ajustare a prețurilor la materiale au condus la o actualizare a devizului general. Situația financiară actualizată indică următoarele modificări:

• Valoarea totală inițială (HCL 253/2023): 51,79 milioane lei.
• Noua valoare totală (2026): 63,95 milioane lei.
• Cofinanțarea inițială a Primăriei: 14,48 milioane lei.
• Noua cofinanțare a Primăriei: 26,64 milioane lei.

Diferența rezultată este de 12,16 milioane lei (aproximativ 2,4 milioane de euro), sumă ce va fi suportată din bugetul local. Mai mult, pentru asigurarea fondurilor necesare lucrărilor estimate în anul 2026, aplicarea cotei obligatorii de cofinanțare de 20% impune blocarea a încă 4,75 milioane lei din bugetul municipiului, condiție obligatorie pentru transferul sumelor decontate de Ministerul Dezvoltării.

Strada Aurel Vlaicu: actualizarea devizului general

Un proces similar afectează proiectul de modernizare a străzii Aurel Vlaicu (tronsonul cuprins între intersecția cu Ion Creangă și limita UAT Iași). În acest caz, contractul de lucrări a fost semnat în decembrie 2021.

Noile reglementări fiscale și clauzele de ajustare au impus o nouă actualizare a devizului, necesară pentru menținerea finanțării:

• Valoarea totală inițială (HCL 20/2024): 18,15 milioane lei.
• Noua valoare totală (2026): 20,01 milioane lei.
• Creșterea efortului financiar local: Cofinanțarea din bugetul municipiului a urcat de la 12,46 la 14,33 milioane lei (o creștere a costurilor locale de 1,86 milioane lei).

În mod similar, pentru anul 2026, cofinanțarea de 20% instituită de noile prevederi guvernamentale presupune alocarea suplimentară a sumei de 426.633 lei din fondurile proprii ale orașului.

Sala Polivalentă: costurile alinierii la noile realități economice

Proiectul Sălii Polivalente presupune angajamente financiare pe termen lung care influențează direct capacitatea de investiții a municipiului. Aprobat inițial în 2022, proiectul a vizat o licitație organizată de CNI, care a fost anulată în cursul anului 2024.

• Citește și: Factura întârzierilor. Cum a ajuns Iașul să plătească 138 de milioane de lei pentru a salva proiectul Sălii Polivalente

Reluarea procedurii necesită actualizarea devizului la condițiile economice curente: TVA 21%, prețuri actualizate la materiale, energie și forță de muncă, precum și implementarea noilor normative ISU. În noile condiții, valoarea totală a obiectivului a fost estimată la 680 milioane lei (inclusiv TVA).

Conform cadrului legislativ (art. 7 din OG 25/2001), municipiul are obligația de a asigura o cofinanțare de 25% din valoarea lucrărilor de construcții montaj (C+M). Pentru bugetul Municipiului Iași, acest procent echivalează cu un efort financiar de 138.474.917 lei, sumă care trebuie asumată prin hotărâre a Consiliului Local pentru ca proiectul să poată fi depus spre finanțare la nivel central.

Modificările supuse votului Consiliului Local ilustrează modul în care prelungirea termenelor de execuție expune bugetul local la riscuri macroeconomice și legislative.

Dacă execuția proiectelor vizând Pasajul Socola și Strada Aurel Vlaicu ar fi avansat mai rapid în anii precedenți, municipalitatea ar fi evitat majorări de costuri evaluate la peste 14 milioane de lei, rezultate din creșterea cotei TVA și ajustarea prețurilor, și nu ar fi intrat sub incidența noii reguli a cofinanțării de 20% pentru volumele de lucrări deja realizate. În contextul actual, aceste sume vor fi acoperite din veniturile proprii ale municipiului și vor arde ieșenii la buzunare din cauza modului cum să prelungesc în mod inacceptabil proiectele publice în Iași.