Harta salariilor din România. De ce Iașul domină Moldova, dar rămâne cu peste un miliard de lei în spatele Clujului

O nouă analiză a veniturilor din România, fundamentată pe datele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și ale Institutului Național de Statistică (INS), indică o fragmentare economică profundă la nivel regional. În timp ce polii de dezvoltare din vestul țării și Capitala raportează volume financiare și medii salariale în creștere accelerată, numeroase județe înregistrează o evoluție lentă. Pentru Iași, principalul motor economic al Moldovei, cifrele indică o dezvoltare asimetrică: județul domină autoritar regiunea de est, însă rămâne la o distanță considerabilă de performanțele financiare din Cluj sau Timiș. Ce ne arată, în detaliu, radiografia fondurilor de salarii?

La nivel național, fondul total de salarii din România a însumat, conform raportărilor din toamna anului 2025 (luna octombrie), aproximativ 44,8 miliarde de lei. Această sumă a fost direcționată către 6,23 milioane de asigurați, rezultând un salariu mediu brut de 7.181 de lei.

Clasamentul veniturilor este dominat absolut de București. Capitala a raportat un fond de salarii de peste 15,195 miliarde de lei, aferent unui număr de 1,635 milioane de asigurați, rezultând un salariu mediu brut de 9.293 de lei. Practic, Bucureștiul concentrează de peste zece ori mai mulți bani decât un județ considerat puternic, o diferență explicată nu doar de productivitatea mai mare, ci și de faptul că majoritatea companiilor mari își au sediile sociale (și raportează contractele de muncă) în Capitală.

Dacă excludem „anomalia” statistică a Bucureștiului, cele mai mari fonduri de salarii se regăsesc în vestul și centrul țării. Clujul a înregistrat un fond de salarii de 2,692 miliarde de lei pentru peste 320.500 de asigurați (salariu mediu brut de 8.399 de lei), în timp ce Timișul a raportat 2,135 miliarde de lei pentru 273.703 asigurați (mediu brut de 7.803 lei).

Poziția Iașului: pol regional de putere, dar la distanță de Vest

În acest context competițional, județul Iași își menține statutul de hub economic, deși cifrele reflectă o realitate moderată. Cu un fond de salarii de 1,405 miliarde de lei și 207.850 de asigurați, Iașul a înregistrat un salariu mediu brut de 6.763 de lei (sub media națională de 7.181 lei).

Datele CNPP plasează Iașul într-o categorie alături de județe industriale din centrul și sudul țării, aflându-se la o diferență mică de Brașov (fond de 1,401 miliarde lei / brut de 6.892 lei) și devansând Prahova (fond de 1,261 miliarde lei / brut de 6.532 lei).

Totuși, comparația directă cu vestul țării evidențiază un decalaj major. Iașul dispune de un fond de salarii cu 1,29 miliarde de lei mai mic decât Clujul și cu 730 de milioane de lei mai mic decât Timișul. La nivel individual, salariul mediu brut din Iași este cu 1.636 de lei mai mic față de cel din Cluj și cu 1.040 de lei sub nivelul din Timiș.

Iașul domină categoric Moldova

Dacă la nivel național Iașul ocupă o poziție de mijloc-sus, în regiunea Moldovei dominația sa este incontestabilă, subliniind rolul de aspirator de forță de muncă pentru județele limitrofe.

Următorul județ din regiune este Bacăul, cu un fond de salarii de 884 milioane de lei (133.612 asigurați / 6.615 lei brut), urmat de Suceava, cu 712 milioane de lei (134.964 asigurați / 5.281 lei brut). Județele din restul regiunii reflectă o economie de subzistență: Neamț (476 milioane lei fond total), Botoșani (333 milioane lei) și Vaslui, la coada clasamentului regional, cu un fond total de doar 312 milioane de lei.

Structura veniturilor locale: ce susține economia județului?

Media salarială a județului Iași, deși sub potențialul centrelor din vest, este susținută în principal de două sectoare de activitate:

• Sectorul tehnologic: Cu un număr estimat la peste 25.000 de angajați în IT și industrii creative, serviciile de outsourcing generează un volum semnificativ de venituri. Aici se înregistrează cele mai mari salarii brute din județ, care influențează pozitiv media generală.
• Sistemul public: Fiind un centru universitar și medical major, Iașul are o proporție ridicată de personal în educație și sănătate, sectoare în care grilele de salarizare s-au stabilizat la un nivel superior mediului privat non-tehnologic.
• Nivelul de taxare: Analizele economice subliniază că fiscalitatea asupra muncii rămâne un factor critic. Diferența uriașă dintre salariul brut (peste 6.700 lei în medie) și ceea ce primește angajatul (aprox. 57% ca salariu net) arată povara contribuțiilor sociale, procent care limitează capacitatea firmelor ieșene mici și mijlocii de a acorda majorări nete considerabile. 

  

Dincolo de mediile aritmetice și de fondul total de un miliard și jumătate de lei, distribuția salariilor arată o piață a muncii puternic segmentată.

Economia județului Iași funcționează cu două componente distincte. Pe de o parte, sectorul corporativ, concentrat în clădirile de birouri clasa A, oferă pachete salariale care pot concura punctual cu cele din vestul țării. Pe de altă parte, în sectoare precum industria prelucrătoare, comerț, HoReCa și servicii locale, o proporție semnificativă a forței de muncă este remunerată la nivelul salariului minim pe economie sau în proximitatea acestuia.

Această asimetrie se acutizează la nivel teritorial. În afara inelului metropolitan, ocuparea forței de muncă depinde în mare măsură de instituțiile publice, agricultură și retailul de proximitate, unde salariul brut se aliniază cu realitățile din județele mai sărace ale regiunii.

Pentru închiderea decalajului evident față de polii Cluj sau Timiș, experții economici indică necesitatea unei tranziții către activități cu o valoare adăugată mai mare (cercetare-dezvoltare de produs) și, esențial, atragerea de investiții majore în producție.

Spre deosebire de regiunile din vest care au acces imediat la piața europeană, atragerea fabricilor capabile să absoarbă forța de muncă cu calificare medie (și să crească fondul total de salarii) este strict condiționată de dezvoltarea infrastructurii de transport. Fără operaționalizarea completă a autostrăzilor A8 și A7, economia județului Iași se va baza în continuare pe exportul de servicii (IT) și pe sectorul public, domenii performante, dar cu o capacitate limitată de a uniformiza prosperitatea la nivelul întregului județ.