Conform evaluărilor internaționale, un procent semnificativ dintre elevii români de 15 ani întâmpină dificultăți în aplicarea conceptelor matematice de bază, cum ar fi calcularea unui preț redus. Deși sistemul educațional din România obține constant recunoaștere pentru rezultatele la olimpiadele internaționale de științe exacte, nivelul general de competență indică vulnerabilități structurale.
În dezbaterile publice, utilitatea matematicii este adesea asociată exclusiv cu formarea viitorilor ingineri sau specialiști IT. Studiile internaționale indică însă că formarea gândirii matematice și logice reprezintă baza pentru integrarea optimă în sectoare economice diverse și pentru gestionarea situațiilor cotidiene (înțelegerea unui contract de credit, calculul TVA-ului sau gestionarea unui buget proporțional).
Rezultatele României la testele PISA arată că aproximativ 50% dintre elevii români de 15 ani se încadrează la nivelul de analfabetism funcțional la matematică. Fostul ministru al Educației și rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, oferă o perspectivă contextualizată asupra acestor cifre: „În zona liceului ajungem în jur de 40 și ceva la sută, dar dacă îi socotim și pe copiii care au abandonat școala, putem merge spre 50%”.
Impactul acestui fenomen depășește perimetrul educațional, fiind analizat în prezent din perspectiva politicilor de stat. „Pentru mine a fost foarte important ca analfabetismul funcțional, care grevează sistemul de educație de peste 20-25 de ani, să fie recunoscut ca un risc de securitate națională și l-am introdus în Strategia Națională de Apărarea Țării”, a explicat Daniel David. Argumentul principal este că o populație cu dificultăți în procesarea logică a informațiilor prezintă un grad mai ridicat de vulnerabilitate la dezinformare și manipulare, având totodată o capacitate redusă de adaptare la cerințele unei piețe a muncii în continuă digitalizare.
Discrepanța performanțelor: Situația în județul Iași
Dificultățile sistemului educațional nu rezidă în capacitatea de asimilare a elevilor, ci în modul în care este structurat actul de predare, orientat adesea spre pregătirea vârfurilor. „Avem lumini în sistem, avem olimpici, avem profesori dedicați și avem lucruri foarte bune, dar sunt insule într-un ocean de probleme”, notează Daniel David.
Această polarizare este evidentă în statisticile județului Iași. Pe de o parte, sistemul local produce performanță la cel mai înalt nivel: la Evaluarea Națională, județul se clasează frecvent pe podiumul național în ceea ce privește notele maxime la Matematică (în 2025, de exemplu, 80 de candidați ieșeni au obținut nota 10), rezultat susținut de colegiile de prestigiu din municipiu.
Pe de altă parte, media rezultatelor și diferența urban-rural relevă dificultăți structurale majore. Datele Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Iași aferente simulărilor pentru Evaluarea Națională din 2024 indică următoarele aspecte:
- Mediul rural: Peste 80% dintre elevii de clasa a VIII-a din școlile rurale ieșene au obținut note sub 5 la proba de Matematică. Statistic, 8 din 10 elevi din aceste zone abordează examenul fără a stăpâni cerințele minime.
- Mediul urban: Situația prezintă deficiențe și în municipii și orașe, unde aproximativ 37% dintre elevi nu au obținut nota de trecere la simulări, un procent redus la jumătate față de mediul rural, dar relevant pentru nivelul general de pregătire.
Structura examenelor și impactul asupra procesului de învățare
Potrivit experților, dificultățile în asimilarea matematicii se accentuează la nivel gimnazial. Un factor determinant identificat este designul examenelor naționale, care favorizează memorarea reproductivă și alimentează sistemul privat de meditații.
Curriculumul actual prevede formarea a opt competențe cheie, printre care competențele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), digitalizarea, comunicarea și abilitățile pentru viață. Cu toate acestea, testarea finală nu reflectă această complexitate.
„Este anormal ca după un ciclu de gimnaziu, când noi trebuie să vizăm cele opt competențe cheie, toată testarea să vizeze două competențe (…) proba de matematică și proba de Limba Română, și în funcție de această performanță să grevezi după aceea viața copilului la liceu”, explică fostul ministru al Educației. Principiul este valabil și în cazul Bacalaureatului, considerat un examen care ar trebui să valideze competențele dobândite, nu să reprezinte un filtru exclusiv pentru admiterea la nivel universitar.
În contextul rigidității testărilor naționale, alternativele propuse vizează descentralizarea deciziei la nivelul unităților de învățământ și inovația didactică susținută de sectorul neguvernamental.
Conform noilor norme, o școală își poate personaliza parțial planul-cadru. O instituție cu profil de matematică-informatică, având o infrastructură IT bine dezvoltată, poate aloca ore suplimentare informaticii, adaptând curriculumul la resursele proprii și la cerințele elevilor.
Pe latura didactică, programele care integrează concepte de gamificare (învățare prin joc) raportează rezultate pozitive. Maria Predoiu, cofondator CampioMATE, observă limitările sistemului clasic: „Ne zbatem între două extreme când vine vorba de matematică”. Soluția aplicată prin programul pe care îl conduce a fost subliniată de Luciana Antoci, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului: „Când matematica este predată ca joc, când este stimulată competiția și există o structură de învățare ca a unui campionat, rezultatele se schimbă”.
Această abordare este validată de beneficiarii direcți. Frank-Junior Dorenkamp, elev participant în program, explică latura practică: „Putem calcula și TVA-ul, câte produse putem cumpăra (…) E o chestie de proprie inițiativă la matematică. Recomand cel puțin 10 minute pe zi”.
Pentru județul Iași, consolidat ca un pol regional important de dezvoltare IT și inginerie, calitatea educației matematice de masă este direct proporțională cu capacitatea de a atrage și susține investiții. Sectorul tehnologic și cel financiar necesită o forță de muncă amplă, caracterizată prin capacitate de gândire critică și analiză a datelor, dincolo de numărul limitat de absolvenți cu performanțe de excelență.
În plus, efectele pe termen lung vizează modul în care tinerii se raportează la societate. Analizele sociologice, inclusiv cele menționate de Daniel David, indică o tranziție a societății românești spre afirmarea drepturilor individuale. Fără o bază educațională care să susțină asertivitatea și comunicarea logică, această emancipare se poate transforma în polarizare. Reducerea decalajului educațional, în special a celui dintre mediul urban și cel rural, devine astfel nu doar o necesitate economică, ci și o condiție pentru stabilitatea și coeziunea socială.
