În contextul de securitate generat de războiul din Ucraina, dispunerea infrastructurii militare pe teritoriul României a devenit un subiect de dezbatere publică. Un schimb oficial de documente între deputatul ieșean Alexandru Muraru și Ministerul Apărării Naționale (MApN) aduce clarificări cu privire la modul în care este planificată apărarea regiunii Moldovei. Analiza de față prezintă argumentele invocate privind asimetria bazelor militare și explicațiile MApN referitoare la doctrina de apărare, bugetul armatei și rolul strategic al infrastructurii rutiere.
Deputatul Alexandru Muraru a transmis în luna martie o interpelare către MApN în care semnalează o concentrare a infrastructurii militare aliate și a comandamentelor majore în Transilvania, Țara Românească și Dobrogea. Conform documentului, absența unor baze militare majore la est de Carpați poate genera în spațiul public percepția că regiunea Moldovei ar îndeplini doar un rol de întârziere a unei potențiale ofensive inamice.
Parlamentarul a solicitat adaptarea planurilor operaționale la modelul altor state de pe Flancul Estic, oferind exemplul Poloniei. Varșovia și-a modificat recent doctrina militară, înființând noi unități mecanizate în estul țării pentru a asigura o apărare teritorială consolidată în proximitatea granițelor.
„Este imperativ să renunțăm la cutuma depășită potrivit căreia „Moldova nu se poate apăra”. Relieful nu poate reprezenta un pretext pentru pasivitate; experiența recentă din Ucraina demonstrează că o rezistență eroică și eficientă poate fi susținută și în zone de stepă sau câmpie deschisă, cu condiția existenței voinței strategice și a dotărilor adecvate. Mai mult, ignorarea acestei regiuni înseamnă ignorarea principalei axe tradiționale de invazie terestră dinspre est”, spune deputatul Alexandru Muraru în interpelare.
Poziția MApN: Principiile comenzii, controlului și apărării colective
În răspunsul oficial formulat la începutul lunii aprilie 2026, Ministerul Apărării Naționale precizează că dispunerea comandamentelor NATO pe teritoriul național este fundamentată pe principiul „asigurării comenzii și controlului”, independent de dispunerea lor geografică. MApN argumentează că apărarea regiunii este pe deplin integrată în planurile naționale și aliate curente.
Pentru a susține prezența militară pe direcția estică, Ministerul menționează capabilitățile deja operaționalizate orientate spre această regiune:
- Capabilități de lovire la distanță: Brigada 8 rachete operativ-tactice (ROT) situată la Focșani.
- Tehnică grea: Unitățile dotate cu tancuri grele M1A1 Abrams, dislocate în zona Galați.
Documentul subliniază că planurile de apărare, adaptate succesiv în urma summiturilor NATO de la Madrid (2022), Vilnius (2023) și Washington (2024), vizează apărarea întregului teritoriu național, în conformitate cu Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, garantând astfel o umbrelă de securitate uniformă.
Perspectiva bugetară: Necesitatea majorării cheltuielilor de apărare la 3,5% din PIB
Răspunsul MApN abordează și componenta macroeconomică necesară modernizării capacităților militare. Atingerea „țintelor de capabilități 2025” (TC25) solicitate de NATO presupune dezvoltarea unor structuri de luptă cu un nivel de pregătire ridicat, echipate la standarde aliate și capabile de un termen de reacție scurt.
Conform documentului analizat, îndeplinirea acestor cerințe cantitative și calitative necesită resurse financiare suplimentare. Analiza strategică a Ministerului indică explicit „necesitatea creșterii graduale a cheltuielilor alocate pentru apărare la cel puțin 3,5% din PIB”.
Această ajustare financiară este prevăzută în „Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2040”, document aprobat de CSAT și aflat în curs de actualizare pentru anul 2044. Adițional resurselor naționale, strategia prevede utilizarea eficientă a capabilităților multinaționale (transport aerian strategic, sistemul de avertizare timpurie AWACS, securitate cibernetică).
Mobilitatea militară și relevanța Autostrăzii A8
Un punct de intersecție major între necesitățile civile și cele militare, subliniat în interpelare, este infrastructura de transport, mai exact Autostrada A8 (Ungheni – Iași – Târgu Mureș), esențială pentru asigurarea mobilității trupelor și a logisticii peste Munții Carpați.
„În acelaşi timp, România va folosi în mod eficient capabilităţile dezvoltate în cadru multinaţional, în acest fel asigurându-şi accesul la capabilităţi pe care nu ar fi putut să le dezvolte şi opereze independent, cum sunt, spre exemplu capabilitatea de transport aerian strategic, sistemul NATO Aeropurtat de Control şi Avertizare Timpurie, programul de supraveghere persistentă din spaţiu la nivel aliat, capabilitatea multinaţională de apărare cibernetică şi cooperarea cu Centrele de Răspuns la Incidentele de Securitate Cibernetică ale statelor membre ale UE etc.
De asemenea, România va beneficia în efortul său defensiv, de existenţa pe teritoriul său a capabilităţilor militare ale Statelor Unite ale Americii (SUA) şi a celor pentru apărarea împotriva rachetelor balistice”, a răspuns Ministrul Apărării, Radu Miruță.
În răspunsul său, Ministerul Apărării confirmă caracterul strategic al acestui proiect de infrastructură. MApN menționează că a propus oficial includerea finanțării Autostrăzii A8 prin Instrumentul „Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE).
De asemenea, necesitatea finanțării sectorului Pașcani-Ungheni a fost inclusă pe agenda ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 24 noiembrie 2025, atestând importanța strategică a conectării rapide a regiunii Moldovei la centrul și vestul țării.
