Într-un context politic marcat de fragmentare, Partidul Național Liberal (PNL) se confruntă cu o criză de identitate care a atras atenția unei voci autoritare în istoria formațiunii. Marie-Hélène Fabra Brătianu, strănepoata lui Ion I.C. Brătianu, a vorbit recent, într-un interviu exclusiv acordat publicației Libertatea, despre situația politică din România și despre disensiunile din partidul fondat de iluștrii săi înaintași.
Într-o discuție deschisă cu reporterul Libertatea, Marie-Hélène Fabra Brătianu a subliniat discrepanța dintre fundamentele istorice ale liberalismului românesc și acțiunile politice contemporane. Fostă jurnalistă la publicațiile „Le Monde“ și „Les Échos“, aceasta privește cu reticență direcția actuală a formațiunii.
Rugată de Libertatea să ofere recomandări pentru PNL, Marie-Hélène Fabra Brătianu a declarat cu prudență: „Aș fi foarte pretențioasă dacă aș da astfel de recomandări! Sunt, la fel ca dumneavoastră, foarte uimită și îndurerată de situația actuală politică din România”. Totuși, ea a punctat un principiu fundamental: „Un partid, inclusiv Partidul Național Liberal, nu trebuie să-și uite rațiunea de a fi: să reprezinte poporul și să-l slujească. Ușor de spus, greu de făcut”.
Această declarație, făcută în cadrul interviului pentru Libertatea, pune în oglindă idealurile de secol XIX cu pragmatismul electoral de astăzi, observând că termenul „liberal” a devenit atât de elastic în discursul public încât și-a pierdut substanța.
Lecții din istoria familiei Brătianu
În dialogul cu publicația menționată, Marie-Hélène Fabra Brătianu a clarificat că disensiunile nu sunt o noutate în istoricul liberal:
- Diviziunile sunt vechi: Ea a reamintit cititorilor Libertatea că bunicul său, istoricul Gheorghe Brătianu, a fost la un moment dat respins de PNL-ul vremii, subliniind că frământările interne fac parte din istoria lungă a formațiunii.
- Proiect de țară: Aceasta a evidențiat că, spre deosebire de prezent, familia Brătianu a participat la construcția unui stat, un „proiect de viață extraordinar”, bazat pe opțiuni politice clare.
- Independență: Brătienii și-au concentrat forțele pentru ca România să fie un stat independent, în ciuda presiunilor externe istorice din partea intereselor rusești, otomane și austriece.
Marie-Hélène Fabra Brătianu (64 de ani) a obținut cetățenia română în 2020. Revenită în țara de origine după 1989, aceasta vede implicarea sa ca pe o „reparație istorică”. În interviu ea compară criza din România cu cele din restul Europei, unde marile partide se destramă, iar electoratul caută răspunsuri simpliste care oferă o iluzie de siguranță — un fenomen pe care îl descrie ca fiind „în același timp înfricoșător și de înțeles”.
