Muntenegru în UE ar putea deveni un tratat semnat în vara lui 2027: comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus pe 21 octombrie că țara poate ajunge acolo dacă își termină reformele și își rezolvă disputele rămase cu Croația.
Kos a vorbit în timpul unei vizite de două zile în Muntenegru, în care a participat și la summitul Procesului de la Berlin. Într-un interviu pentru Radiodifuziunea Muntenegrului (RTCG), ea a spus că Bruxelles-ul susține ambiția țării de a deveni al 28-lea stat membru în 2028 și că Muntenegru a încheiat aproape toată munca tehnică. Fiecare pas următor cere însă acordul tuturor celor 27 de state membre.
Dacă ritmul actual al reformelor se menține, a spus comisarul, negocierile se pot închide și tratatul se poate semna până în vara lui 2027. Kos a mai spus că liderii europeni se uită tot mai atent la Muntenegru și că la Bruxelles devine tot mai clar care țară ar putea intra prima în UE.
Muntenegru în UE: 21 din 33 de capitole sunt închise
Muntenegru a deschis toate cele 33 de capitole de negociere și a închis provizoriu 21 dintre ele, potrivit paginii Serviciului European de Acțiune Externă din 13 octombrie. Închiderea e provizorie până la un acord final pe toate capitolele, iar UE poate reveni asupra lor dacă e nevoie. Mai rămân 12 capitole.
Ultimele închideri au venit în două runde:
- pe 14 iulie 2026, capitolele 8 și 29 (politica de concurență și uniunea vamală), ceea ce a adus totalul la 18;
- pe 12 octombrie 2026, capitolele 17, 18 și 19 (politică economică și monetară, statistică, politică socială și ocuparea forței de muncă), ceea ce a dus totalul la 21.
La a doua rundă, Kos a spus: „Aproape două treimi dintre capitole sunt acum închise”, iar linia de sosire este, în cuvintele ei, „la îndemână”. Premierul Milojko Spajić a spus că se așteaptă la aderarea deplină în 2028 și că guvernul și-a îndeplinit obligațiile pentru etapa finală a negocierilor.
Verificările de integritate: 56 de voturi în Parlament
Pe 20 octombrie, Parlamentul Muntenegrului a susținut o propunere de modificare a Constituției, care introduce verificări obligatorii de integritate pentru candidații la funcția de prim-ministru și la posturile din guvern. Propunerea a primit 56 de voturi, peste pragul de două treimi. Modificările ar împiedica nominalizarea oricărei persoane care nu îndeplinește cerințele de integritate prevăzute de lege. Legea care reglementează verificările va trebui, la rândul ei, adoptată cu două treimi din voturi.
Votul nu încheie procedura. Parlamentul a cerut comisiei constituționale să pregătească în patru zile proiectele de amendamente și să le prezinte deputaților. Vicepremierul Momo Koprivica a descris propunerea drept o condiție pentru închiderea capitolului 23, cel despre justiție și drepturi fundamentale, unul dintre capitolele care mai sunt deschise.
Partidul Democrat al Socialiștilor, Mișcarea Civică URA și Partidul Popular Democrat nu au votat propunerea. Liderul socialiștilor, Danijel Živković, a spus că mecanismul ar putea submina opțiunile alegătorilor. Partidul Popular Democrat s-a opus pentru că textul nu a răspuns cererii lui ca limba sârbă să devină limbă oficială. Spajić a scris pe rețeaua X că votul a arătat care partide vor ca Muntenegru să intre în UE și care sunt pregătite să îi blocheze drumul.
Croația mai are șase cereri
Croația nu face parte oficial din negocieri, dar poate bloca orice pas, pentru că deciziile cer unanimitate. Kos a spus că problemele nerezolvate cu Zagrebul trebuie închise și că a fost încurajată de pașii recenți ai Podgoricăi. Zagrebul a formulat opt cereri. Săptămâna în care Kos a fost în vizită, guvernul muntenegrean a redenumit piscina municipală din Kotor, care purta din 2021 numele jucătorului de polo pe apă Zoran Džimi Gopčević, după care Zagrebul obiectase pentru că Gopčević fusese gardian la Morinj, unde au fost deținuți civili croați și prizonieri de război. Totodată, guvernul a aprobat retroactiv o placă memorială instalată în 2022 la intrarea în fosta unitate militară de acolo.
Croația cere în continuare, prin cele șase cereri rămase:
- despăgubiri pentru foștii deținuți de la Morinj;
- căutarea a 14 cetățeni croați dispăruți;
- urmărirea penală a crimelor de război;
- drepturile de proprietate ale familiilor croate din Muntenegru;
- demarcarea frontierei maritime;
- proprietatea asupra navei-școală „Jadran”.
Cum stau ceilalți candidați
Albania a închis provizoriu în octombrie al patrulea capitol din 33, cel despre politica întreprinderilor și politica industrială. Primele trei, cele despre știință și cercetare, educație și cultură și relații externe, au fost închise în iulie. Kos a spus că Albania se apropie de ambiția de a încheia negocierile anul viitor, iar premierul Edi Rama a spus că guvernul vrea să închidă cel puțin de două ori mai multe capitole până la sfârșitul lui 2026.
Moldova și Ucraina au început negocierile propriu-zise pe 15 iunie 2026, cu primul grup de capitole. Grupul 6, cel despre relațiile externe, a fost deschis în iulie, iar pe 17 iulie Ungaria a blocat deschiderea altor grupuri pentru Ucraina. Serbia nu a mai deschis niciun grup de capitole din decembrie 2021, iar în iulie 2026 opt state membre, între care Croația, s-au opus deschiderii grupului 3.
Ce înseamnă pentru Moldova și pentru România
România nu e parte în negocierile Muntenegrului, dar tratatul va trebui ratificat de toate statele membre, deci și de Parlamentul de la București. Pentru ieșeni, miza e mai apropiată de Prut: Republica Moldova negociază în același cadru, iar Comisia Europeană și-a reorganizat resursele pentru ritmul rapid al Moldovei încă din septembrie.
Muntenegru, candidat de la 2010, negociază din 2012 și are 21 de capitole închise. Moldova a deschis primul grup de capitole abia pe 15 iunie 2026. Podgorica are 21 de capitole închise din 33, iar la Chișinău negocierile propriu-zise abia au început.
