Bătălie istorică pe infrastructura Iașului: 100 de firme se luptă pentru lărgirea la patru benzi a drumului CUG – Șoseaua de centură

Calvarul traficului din sudul Iașului ar putea avea, în sfârșit, o dată de expirare. Consiliul Județean (CJ) se află în plină procedură de licitație pentru lărgirea la patru benzi a tronsonului de 3,3 kilometri care leagă Capăt CUG de Șoseaua de Centură, în zona Ciurea. Proiectul, estimat la aproape 60 de milioane de lei, a generat un interes masiv în piața construcțiilor: nu mai puțin de 10 asocieri, reunind în total aproximativ 100 de firme, și-au depus ofertele pentru a prinde contractul. Această lucrare este vitală pentru zecile de mii de ieșeni care fac naveta zilnic dinspre noile poli de dezvoltare imobiliară spre oraș.

Banii vin din împrumut, nu de la bugetul de stat

Deși este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din ultimii ani pentru zona metropolitană, subiectul nu a figurat ca punct distinct pe ordinea de zi a ultimei ședințe a Consiliului Județean. A fost adus, însă, în prim-plan la finalul întrunirii, la secțiunea de „Interpelări și întrebări”, pe fondul unei dezbateri privind starea precară a drumurilor de pământ din județ.

Președintele CJ a folosit acest moment pentru a puncta reușita aducerii proiectului în faza de licitație, subliniind, totodată, un detaliu financiar major: fondurile nu vin de la Guvern, bugetul de stat fiind considerat insuficient, ci dintr-o linie de creditare asumată de administrația județeană.

„Vreau să felicit pe Ciprian [n.r. Ciprian Ciucan – directorul DJADP] și echipa de la DJDP, la fel cum evident mulțumirile merg și către colegii din Consiliul Județean pentru că avem, cu 60 de milioane de RON împrumutul asigurat, lărgirea la patru benzi de la Capăt CUG până la centură la Ciurea”, a declarat președintele CJ în plen.

Președintele CJ, Costel Alexe, a făcut un pariu curajos: un proiect de infrastructură de 60 mil. lei ar putea fi finalizat în 6 luni

Acesta a subliniat și concurența acerbă pentru execuția lucrării: „Avem 10 asocieri participante astăzi la licitații, cu alte 10 fiecare de firme în asociere. Practic 100 de firme participă la licitația pentru modernizarea și lărgirea la patru benzi Capăt CUG până la centură. Un proiect de 60 de milioane de RON care, cu siguranță, va da o altă perspectivă sudului județului nostru.”

Radiografia tehnică a lucrării: ce se va construi din cele 60 de milioane de lei

Conform documentației de atribuire analizate de Ora de Iași, proiectul nu presupune doar simpla turnare a unui strat de asfalt, ci o reconfigurare completă a sectorului DJ 248. Lucrarea implică intervenții extinse, de la relocări de utilități și demolări, până la consolidări de poduri.

Iată principalele coordonate tehnice ale proiectului:

• Dimensiuni: Lărgirea la 4 benzi (două pe sens) pe o distanță de 3,3 kilometri. Fiecare bandă va avea o lățime standard de 3,50 metri.
• Timpul de execuție: CJ a impus un sistem de punctare care favorizează viteza. Constructorii care își asumă finalizarea lucrărilor în doar 6 luni (proiectare și execuție) vor primi 10% din punctajul total al ofertei. Termenul maxim acceptat este de 18 luni (6 luni proiectare, 12 luni execuție). Orice ofertă care propune între 6 și 18 luni va fi depunctată proporțional.
• Exproprierile: Lărgirea platformei rutiere necesită casete adiționale pe ambele părți ale drumului actual. De-a lungul traseului sunt afectate 456 de proprietăți. Consiliul Județean a prevăzut un buget de aproximativ 1,5 milioane de lei pentru plata despăgubirilor, procedurile legale fiind declanșate printr-o hotărâre de CJ adoptată în vara anului 2025.
• Accesul riveranilor: Constructorul este obligat prin contract să asigure accesul auto din carosabil pentru fiecare imobil în parte (fie prin refacerea accesului existent, fie prin crearea unuia nou).
• Infrastructura adiacentă: Podul peste râul Ezăreni (lung de 21 de metri) va fi consolidat și lărgit. Vor fi montați 715 metri de parapete de siguranță pe partea dreaptă a sensului de mers spre Ciurea.
• Transport și mobilitate: Cele 13 stații de transport public actuale vor fi păstrate pe aceleași amplasamente, fără a se construi alveole dedicate. Piste pentru bicicliști vor fi amenajate doar pe un tronson de câteva sute de metri.

Supralărgirea drumului Iași – centură ar putea fi o soluție pentru calvarul miilor de ieșeni care locuiesc în Miroslava, Valea Adîncă sau Ciurea și vin în Iași zilnic

Giganții asfaltului și firmele locale intră în ring

Lista celor care se luptă pentru contractul pus la bătaie de CJ include atât filiale ale unor giganți internaționali, cât și marii jucători de pe piața construcțiilor din regiunea Moldovei și din Transilvania. Structura ofertelor arată astfel:

1. Strabag (sucursala Strabag Austria) – ofertă individuală, sprijinită de NV Construct (Cluj) și 7 subcontractanți.
2. Conest (Iași) – liderul celei mai extinse asocieri (15 firme). Partenerii principali sunt Routte-Construct (Bacău), Gott Strasse (Brașov) și Simpa Consult (Iași).
3. Mithras Build (Neamț) – conduce o asociere de 11 firme, printre care ofertanții ieșeni Geo Myke, IMA Solution și Oyl Company Holding.
4. Dimar (București) – participare individuală, cu suport din partea Luxten și Consitrans (București).
5. MIS Grup (Bistrița Năsăud) – liderul unei asocieri din care fac parte ieșenii de la Thot Technology și Pencraft, plus alți 7 subcontractanți.
6. Danlin XXL (Neamț) – lider de asociere (8 firme), alături de Enviro Construct (Iași).
7. Demo-Idil Construct (Iași) – conduce o asociere de 11 firme, având ca parteneri principali X-Way Infrastructure (București) și Roads Design (Cluj).
8. Eky-Sam (Iași) – liderul unei asocieri de 10 companii, alături de Kartum Project (Iași), Dimex-2000 (Bistrița) și Dru Po (Suceava).
9. Viarom Construct (București) – susținută de 6 firme, având Concept Drum (Iași) drept co-ofertant.
10. Daroconstruct (Iași) – lider de asociere (10 firme), alături de Mem Project Construct (Iași).

Efectul asupra dezvoltării urbane din sudul municipiului

Urgența acestui proiect este justificată de o realitate demografică și imobiliară incontestabilă. În ultimul deceniu, zone precum Lunca Cetățuii și Valea Adâncă au cunoscut o explozie a construcțiilor rezidențiale. Transformarea fostelor platforme industriale (precum zona CUG, unde zeci de mii de metri pătrați sunt convertiți în ansambluri mixed-use) a dus la o densificare masivă a populației.

Din păcate, infrastructura rutieră a rămas blocată la standardele anilor ’90, neputând să absoarbă fluxul miilor de autoturisme care se îndreaptă spre centrul Iașului la orele dimineții și se întorc după-amiaza. Lărgirea la patru benzi până la intersecția cu Șoseaua de Centură reprezintă un prim pas obligatoriu pentru scoaterea acestei zone din blocajul rutier permanent, însă eficiența reală a proiectului va depinde major de respectarea graficului de execuție de către câștigătorul viitoarei licitații.

Termenul maximal stabilit de CJ pentru a anunța constructorul câștigător este jumătatea lunii august. Până atunci, locuitorii zonei rămân cu ochii pe sistemul electronic de achiziții publice, așteptând transformarea promisiunilor în șantiere active.