Analiză: De ce se joacă elevii ieșeni printre mașini, în timp ce terenurile școlilor stau goale

În Iași, mii de copii și adolescenți sunt privați de dreptul de a face sport în weekend din cauza lacătelor de pe porțile școlilor. Deși legea a fost modificată tocmai pentru a permite accesul liber la aceste terenuri finanțate din bani publici, Primăria Municipiului Iași continuă să se ascundă în spatele unor false probleme juridice și a unor strategii birocratice nesfârșite. Într-o recentă ședință a Consiliului Local, dezbaterea a scos la iveală lipsa de asumare a municipalității: în timp ce consilierii cer soluții imediate, Executivul invocă teama directorilor de școli.

Datele tehnice și legislația la zi demonstrează însă că frica de răspundere este un mit, iar cheia pentru deschiderea terenurilor se află strict în bugetul și voința politică a Primăriei.

Lupta cu morile de vânt din Consiliul Local

Discuția din ședința Consiliului Local a fost inițiată de consilierul Mihai Liviu Gavril, care a denunțat ceea ce el numește „o dictatură a administrațiilor, a directoratelor de la unitățile școlare”. El a demontat scuza accidentărilor, subliniind că riscul ca un copil să se lovească sărind gardul școlii este mult mai mare decât șansele unei accidentări într-un meci de fotbal. Apelul său către partide a fost unul clar: să intervină prin reprezentanții lor din Consiliile de Administrație pentru a demara măcar un proiect pilot de deschidere a porților în weekend.

În replică, primarul Mihai Chirica a prezentat un plan de abordare lent, profund birocratic. Primul pas ar fi o simplă inventariere a terenurilor. Următorul pas l-ar reprezenta stabilirea unei strategii comune cu Inspectoratul Școlar Județean pentru promovarea sportului organizat. În mod surprinzător, primarul a legitimat temerile legale ale conducerilor școlare, susținând că responsabilitatea juridică în cazul unor accidentări „nu este departe de adevăr din perspectiva legilor din România” . Doar la finalul acestui proces, municipalitatea ar urma să încerce organizarea accesului „la liber” prin implicarea Poliției Locale și a ONG-urilor.

Din rândul opoziției, consilierul Dragoș Popa a adus discuția în zona logisticii reale, amintind că adevărata îngrijorare a directorilor este lipsa de personal în weekenduri. Popa a transmis solicitarea clară a școlilor pentru un buget local suplimentar destinat acoperirii costurilor cu personalul de weekend, avertizând că fără fonduri, copiii se vor juca în continuare printre mașini.

Pe de altă parte, consilierul Florentin Traian Ciubotaru a propus o măsură tranzitorie imediată. Acesta a sugerat ca partidele să își asume direct mandatele din școli și să folosească personalul de pază umană deja plătit de municipalitate pentru a deschide curțile conform unui program agreat de conducere.

Mitul răspunderii juridice și obligația Primăriei

Analiza detaliată a cadrului legislativ actual demonstrează că temerile invocate de municipalitate și de directori sunt nefondate.

• Legislația din România, prin Legea nr. 8/2023, garantează accesul gratuit al copiilor și tinerilor la terenurile de sport exterioare din curțile școlilor de stat.

• Această arhitectură legislativă anulează complet discreționarismul conducerii școlii.

• Unitatea de învățământ nu mai are prerogativa de a refuza accesul, ci are obligația pozitivă de a-l facilita și reglementa intern.

• Răspunderea civilă pentru accidentările inerente practicării sportului nu aparține directorului, ci intră exclusiv în sfera conceptului juridic de asumare a riscului de către utilizator.

• Mai mult, în afara orelor de curs oficiale, școala nu are absolut nicio obligație legală de supraveghere a copiilor.

Adevărata problemă: Lipsa finanțării și a asumării locale

Argumentul real care ține terenurile închise este cel financiar, nu cel penal. Însă, și acest obstacol a fost reglementat, iar soluția se află în curtea ordonatorului de credite – Primăria Iași.

• Noua Lege a Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 operează o distincție clară între finanțarea de bază și cea complementară.

• Finanțarea complementară, asigurată direct din bugetul local, are ca destinație explicită acoperirea cheltuielilor pentru dotarea și funcționarea bazelor sportive.

• Argumentul lipsei de fonduri invocat de managerii școlari este neutralizat complet doar dacă Primăria inițiază un transfer de fonduri cu destinație precisă pentru agenții de pază și utilități.

• Prin adoptarea unui Regulament Cadru general la nivel de municipiu printr-o Hotărâre de Consiliu Local, managementul școlar este absolvit de presiunea deciziei, devenind doar un executant al forului superior.

Paradoxul riscului și criza de sănătate publică

În timp ce municipalitatea din Iași inventariază baze sportive și discută strategii teoretice, copiii suferă consecințele reale ale sedentarismului stradal.

• Statisticile OMS indică faptul că aproximativ 40% dintre copiii din România se confruntă cu probleme de greutate care depășesc limitele clinice normale.

• Refuzul de a deschide singurele facilități sportive de proximitate sigure contribuie direct la agravarea obezității infantile.

• Apare astfel „paradoxul riscului”: refuzați de școală de frica unei simple entorse, tinerii sunt împinși spre pericole letale.

• Un exemplu tragic este cazul unui adolescent de 17 ani din Cochirleanca, care a suferit amputarea unui picior după ce a încercat să sară gardul cu țepi al școlii închise pentru a-și recupera o minge.

• Orice curte de școală, chiar și nesupravegheată, este infinit mai sigură decât alternativa stradală, pe carosabil sau printre mașini.

Ce se poate face? Exemple de excelență administrativă

Nu este nevoie de inventarea roții. În Sectorul 6 din București, Primăria a preluat managementul direct al programului, a delimitat zonele cu semnalistică de tip „Acces liber” și a alocat bugete semnificative pentru a reface suprafețele uzate, desființând astfel opoziția directorilor. Dar avem exemple izolate de normalitate chiar și la Iași.

• Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Iași a adoptat intern un regulament aliniat Legii 8/2023, permițând accesul în două intervale orare clare sâmbăta și duminica.

• Pentru a preveni litigiile, a fost instituit un contract nescris de utilizare, stipulându-se expres că activitatea se face pe propria răspundere.

• Sprijinul extern este formalizat inteligent, baza sportivă fiind integrată formal în itinerariile de patrulare ale Poliției Locale, care intervine la solicitarea agentului de pază.

Administrația locală deține toate pârghiile – legislative și financiare – pentru a transforma școlile în hub-uri comunitare. Pentru a elimina „dictatura lacătelor”, Municipiul Iași nu are nevoie de strategii ascunse prin sertare, ci de o Hotărâre de Consiliu Local asumată, care să reglementeze juridic accesul și să direcționeze fonduri reale pentru pază și utilități.

Până atunci, fiecare zi de weekend în care porțile rămân închise este doar o dovadă clară de refuz al asumării din partea municipalității.