România se află în ultima săptămână în care mai poate remedia jaloanele neîndeplinite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sute de milioane de euro au fost deja pierdute definitiv, iar valoarea totală a planului a fost redusă semnificativ pe fondul eliminării unor proiecte, cel mai recent eșec fiind legea salarizării bugetarilor, asumată public marți de președintele Nicușor Dan, ratare care atrage o penalizare estimată la 770 de milioane de euro.
O analiză detaliată arată că dincolo de împrumuturile la care România a renunțat sau de proiectele restructurate, statul român a înregistrat pierderi clare. Până pe 26 august 2026, suma fondurilor neîncasate include: 770 de milioane de euro aferente eșecului legii salarizării, 458,7 milioane de euro pierdute definitiv din Cererea de Plată numărul 3 (CP3) și 10,77 milioane de euro tăiate din componenta de împrumut pentru ratarea unei ținte privind hidrogenul verde. În consecință, dintr-o alocare inițială de 29,2 miliarde de euro aprobată în octombrie 2021, PNRR-ul României operează în prezent, după trei renegocieri succesive, cu puțin peste 20 de miliarde de euro.
Legea salarizării bugetarilor, cel mai recent jalon ratat
Eșecul adoptării legii salarizării bugetarilor atrage, potrivit estimărilor, pierderea a peste 770 de milioane de euro. Proiectul legislativ nu a fost supus votului în Parlament din cauza opoziției manifestate de PSD față de toate variantele propuse. Deși jalonul era cunoscut din 2022, elaborarea actului normativ a trenat timp de aproape patru ani pe durata mandatelor a trei miniștri ai Muncii din partea PSD (Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole).
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a justificat întârzierea invocând o decizie politică comună PSD-PNL din 2022 privind amânarea legii pentru perioada post-electorală. Un prim draft a fost înaintat partenerilor sociali abia în aprilie 2026. După demisia lui Florin Manole, sarcina a revenit ministrului liberal Dragoș Pîslaru, care a avut la dispoziție o perioadă de patru luni. În luna iulie, Sorin Grindeanu a declarat explicit că PSD nu va susține proiectul guvernamental, argumentând că acesta ar afecta veniturile cadrelor didactice, medicilor și militarilor, partidul susținând amendamente și lucrând la o variantă alternativă alături de sindicate, pe fondul protestelor stradale. Ulterior, pe 24 august, Grindeanu a anticipat pierderea tranșei din PNRR condiționată de acest jalon.
Problemele Cererii de Plată numărul 3
Cererea de Plată numărul 3, cu o valoare de aproximativ 2,8 miliarde de euro (depusă în decembrie 2022), a marcat primele penalizări majore. Comisia Europeană a constatat neîndeplinirea satisfăcătoare a mai multor jaloane. Dintre sumele suspendate inițial, România a reușit să recupereze aproximativ 350,7 milioane de euro, însă 458,7 milioane de euro au fost pierdute iremediabil, conform deciziei finale a Comisiei după evaluarea justificărilor suplimentare transmise de București.
Principalele jaloane vizate și impactul financiar:
- Pensiile speciale (Jalonul 215): Cost de 65 de milioane de euro. Comisia a respins raportul României privind Legea 282/2023, invocând amânările succesive, lipsa unei decizii definitive la timp a Curții Constituționale și deficiențe privind calitatea reformei. Proiectul a fost elaborat sub coordonarea miniștrilor PSD Marius Budăi și Simona Bucura-Oprescu.
- Guvernanța companiilor energetice de stat (Jalonul 121): O pierdere de 180 de milioane de euro. Deși România a recuperat ulterior 48 de milioane, Comisia a penalizat procedurile netransparente și criteriile neclare în numirile conducerilor companiilor. Domeniul s-a aflat sub coordonarea miniștrilor liberali Virgil Popescu și Sebastian Burduja.
- Guvernanța companiilor din Transporturi (Jalonul 79): Pierdere de 15,4 milioane de euro (recuperându-se ulterior 4,5 milioane). Bruxelles-ul a semnalat probleme similare de conflict de interese și nerespectarea procedurilor competitive în selecția membrilor Consiliilor de Administrație la companii precum CNAIR, CFR sau Metrorex. Responsabilitatea implementării revenea Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu.
Riscurile Cererii de Plată numărul 5
Cererea de Plată numărul 4 a fost aprobată integral, însă penultima solicitare, Cererea numărul 5 (depusă pe 14 august 2026, valoare revizuită 2,84 miliarde euro), prezintă riscuri financiare majore, evaluate la aproape 2 miliarde de euro, termenul de verificare a jaloanelor fiind 31 august 2026.
Pe lângă legea salarizării, alte două jaloane sunt considerate critice. În primul rând, închiderea centralelor pe cărbune (retragerea a 710 MW până la 31 august 2026) este îngreunată de condiționări legislative introduse de Parlament. În al doilea rând, noua lege a Agenției Naționale de Integritate (ANI), deși adoptată, include prevederi controversate. Parlamentul a trebuit să echilibreze cerințele PNRR cu deciziile CCR privind datele personale. Totuși, au fost adoptate amendamente, inclusiv o decizie susținută de PSD pentru eliminarea obligației demnitarilor de a declara sumele deținute în numerar, dar și un amendament promovat de AUR, care impunea declararea averilor pentru persoanele aflate în relații similare căsătoriei cu demnitarii. CCR a invalidat parțial noua lege pe 17 august 2026, respingând prevederea privind concubinii, dar menținând „amendamentul Fritz” privind încetarea rapidă a mandatelor pentru stări de incompatibilitate anterioare intrării în vigoare a noii legi.
Ultima tranșă din PNRR (Cererea nr. 6), în valoare de aproximativ 8,8 miliarde de euro, urmează să fie depusă în ultimul trimestru al anului 2026 și va depinde de îndeplinirea a 151 de jaloane.
