Nouă zile de lucru pierdute anual în trafic. Iașul intră în noul an școlar cu Pasajul Socola închis și fără parcările de la intrarea în oraș. Mihai Chirica: „În rest, totul este perfect”

Luni, 7 septembrie, a început anul școlar. Peste 22.000 de elevi din comunele din jurul Iașului învață în afara localității unde locuiesc, iar cei mai mulți dintre ei sunt aduși dimineața cu mașina în oraș. Peste o săptămână, pe 14 septembrie, Primăria închide jumătate din Pasajul Socola pentru 18 luni. Pentru zecile de mii de ieșeni care locuiesc în zona metropolitană și lucrează în municipiu, toamna aceasta este momentul în care două decenii de dezvoltare fără infrastructură ajung să se plătească în minute pierdute la volan.

Patru kilometri în o oră și jumătate

Dimineața, între 6.30 și 9.00, coloanele de mașini se întind de la ieșirea din Lunca Cetățuii până la capăt CUG. După-amiaza, între 16.00 și 18.30, aceleași coloane merg în sens invers. Pe șoseaua Păcurari, distanța de la rond Păcurari până spre rond ERA se parcurge în peste 50 de minute. Șoferii care intră dinspre Miroslava, Bucium sau Tomești raportează constant distanțe de patru până la opt kilometri făcute în 60 până la 100 de minute.

Nu este vorba despre incidente izolate. Potrivit Indexului de Trafic 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, șoferii din municipiul Iași pierd anual peste nouă zile de lucru din cauza aglomerației. Este a doua cea mai proastă performanță din România după București, la egalitate cu Timișoara. Reșița, Giurgiu și Călărași stau la trei zile pe an. Brăila și Galați, ambele orașe de peste 150.000 de locuitori, rămân sub cinci zile.

Frustrarea acumulată se vede în reacțiile publice. La începutul lunii septembrie, când restricțiile pentru Raliul Iașului s-au suprapus peste șantierele din Copou și Bucium, un traseu de zece minute între Independenței și Păcurari a durat peste două ore.

„Este o lipsă de respect pentru noi, cetățenii, pentru oamenii din Iași, care locuiesc în oraș, plătesc taxe și își aduc contribuția la societate. Au închis circulația de pe Independenței de dimineață, însă cursa a fost după ora 20:00. De ce nu au închis după ora 17:00? Nu am avut cum să ajungem în Păcurari de pe Independenței, a durat 2-3 ore să ocolim.”

Marian Casian, șofer ieșean prins în blocaj pe 4 septembrie 2026

Comunele au crescut, orașul a rămas pe loc

Datele demografice explică de ce presiunea nu scade. La 1 ianuarie 2025, zona metropolitană Iași număra 613.139 de locuitori. Miroslava a ajuns la 15.598 de locuințe și a depășit municipiul Pașcani, devenind cea mai mare comună din județ. Valea Lupului a crescut cu 291% față de recensământul din 2011. În același interval, populația rezidentă a municipiului Iași a scăzut cu 18.730 de persoane.

Ritmul continuă. Anul acesta, pentru prima dată, numărul copiilor înscriși în clasa pregătitoare la Miroslava și Valea Lupului l-a depășit pe cel din municipiul Iași. Inspectoratul Școlar a suplimentat posturi de educatori și învățători în cele două comune, în timp ce în oraș au rămas locuri vacante.

Familiile s-au mutat la periferie. Locurile de muncă, spitalele, liceele și instituțiile publice au rămas în centrul și semicentrul Iașului. Diferența dintre cele două se acoperă zilnic cu mașina, pe drumuri naționale proiectate acum jumătate de secol.

Primăria știe. Are studiul propriu

Un studiu realizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași împreună cu Primăria Municipiului Iași arată exact cât cântărește această dependență. Din cei 35.404 de elevi din cele 27 de comune ale zonei metropolitane, doar 37,3% învață în localitatea de domiciliu. Restul de 22.197 sunt școlarizați în Iași sau în localități apropiate.

Capacitatea școlară locală este sub 50% din necesar în majoritatea comunelor. La Rediu acoperă 14,2% din nevoie. La Bârnova 18,2%. La Miroslava 30,8%. La Valea Lupului 33,8%. La Holboca 35,2%. Populația școlară din periurban a crescut cu 4.930 de elevi în ultimii patru ani.

Documentul aparține administrației locale. Concluzia lui, formulată chiar de Primărie, este că lipsa spațiilor de învățământ în comune pune presiune directă pe traficul rutier din municipiu. Ceea ce lipsește este pasul următor: o politică metropolitană care să lege autorizarea de locuințe de capacitatea drumurilor și a școlilor.

Un oraș care se construiește după regulile din 1999

Municipiul Iași eliberează în continuare autorizații de construire pe baza unui Plan Urbanistic General aprobat în 1999. Legislația prevede actualizarea unui asemenea document cel mult la zece ani. Iașul este la 27 de ani distanță de ultima viziune coerentă asupra propriului teritoriu.

Consecința practică este că excepția a devenit regulă. În absența unui PUG modern, dezvoltarea se face prin PUZ-uri derogatorii, aprobate caz cu caz. Așa au apărut proiecte rezidențiale cu regim de înălțime de cinci și șase etaje deservite de drumuri late între patru și zece metri, în condițiile în care normativele de siguranță la incendiu cer profile stradale de 16 până la 19 metri pentru asemenea imobile. Așa a fost autorizat, în zona Bucium-Miroslava, un PUZ care prevede 4.000 de apartamente, promovat inițial ca parte a unui centru de cercetare în calculatoare cuantice.

Pentru 2026, administrația a alocat aproximativ 5 milioane de lei pentru continuarea studiilor de fundamentare la Etapa I a noului PUG. Documentația completă nu a ajuns încă la avizare.

Tema a ajuns și în conflictul politic din Consiliul Local. După ce primarul Mihai Chirica a acuzat conducerea PNL Iași că blochează PUZ-uri, liderul liberal Alexandru Muraru a mutat discuția pe cauze.

„Dacă urbanismul Iașului este blocat, trebuie discutat despre cauzele administrative ale blocajului, despre lipsa unui PUG actualizat și despre capacitatea Primăriei de a planifica dezvoltarea orașului, nu inventând un vinovat convenabil în conducerea PNL Iași.”

Alexandru Muraru, președinte PNL Iași, august 2026

2,3 miliarde promise, 133 de milioane atrase

În 2021, primarul Mihai Chirica anunța că municipalitatea va depune spre finanțare prin PNRR investiții de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Lista includea trenul metropolitan, pasaje subterane, parcări la intrarea în oraș și modernizarea rețelei de transport public.

La închiderea etapei de depunere, la sfârșitul lunii august 2026, Iașul finalizase 25 de proiecte prin PNRR, cu o valoare cumulată de 133 de milioane de euro. Diferența față de anunțul din 2021 este de peste 94%.

Iată ce a rămas pe hârtie din pachetul de mobilitate:

Cele șase parcări Park and Ride ar fi trebuit să intercepteze mașinile la intrarea în oraș. Fără ele, fiecare navetist din Miroslava, Valea Lupului sau Tomești intră cu autoturismul până în centru. Pasajele din Podu Roș ar fi preluat traficul din sud. În locul lor, Primăria a pus în funcțiune în vara acestui an semafoarele inteligente din intersecție, componentă a unui proiect început în 2016 și costat aproximativ 20 de milioane de euro.

Acolo unde finanțarea europeană a fost pierdută, nota de plată a trecut la bugetul local. Modernizarea depoului Dacia, rămasă fără aproximativ 10 milioane de euro din PNRR, a fost continuată pe un credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar decizia de reconstrucție a dublat valoarea investiției față de estimarea inițială de 26 de milioane de euro.

Optsprezece luni în Copou, optsprezece luni la Socola

Puținele lucrări care se fac ajung să agraveze exact problema pe care ar trebui să o rezolve. Modernizarea liniei de tramvai BCU-Triumf blochează Copoul pentru 18 luni, deși aceeași lucrare, executată în trei schimburi, poate fi terminată în șase. Reabilitarea Pieței Unirii, o operațiune de pavare de 1,3 milioane de euro, este întinsă pe 12 luni.

Pasajul Socola este cazul cel mai dur. Construit în 1960 și lung de 450,7 metri, el este singura legătură suprateranată pentru mii de familii din Bucium. Contractul de modernizare a fost semnat în august 2023. Șantierul începe pe 14 septembrie 2026, la trei ani distanță și în a doua săptămână de școală. Lucrarea durează 18 luni, timp în care se lucrează etapizat pe câte o jumătate din pasaj, iar circulația va fi permisă pe sens unic, dinspre oraș spre Bucium. Șoferii care intră dimineața în Iași trebuie să caute rute ocolitoare, inclusiv prin strada Mihail Sturza, o arteră plină de blocuri.

Senatorul USR Marius Bodea a avertizat public că, fără pasaje adiacente și fără finalizarea modernizării străzii Trei Fântâni, locuitorii din Bucium devin „sinistrați” în propriul cartier. Ruta alternativă a fost deschisă pe 4 septembrie, cu zece zile înainte de închiderea pasajului.

„În rest, totul este perfect”

Întrebat despre absența proiectelor mari de mobilitate, primarul Mihai Chirica a respins ideea unei soluții de transport greu pentru Iași și a mutat responsabilitatea la București.

„Primăria Iași nu face nimic greșit, este problema oamenilor politici care nu se implică și a Guvernului care nu alocă bani. În rest, totul este perfect. Noi am atras fondurile, toate proiectele sunt implementate, tot ce am avut în sarcină am implementat. Nu au fost respinse proiecte.”

Mihai Chirica, primarul municipiului Iași

„Ieșenii nu au nevoie de metrou”, a mai declarat edilul, adăugând că nici Clujul nu construiește metrou, ci doar o legătură feroviară. La Cluj-Napoca, lucrările la metrou începuseră deja.

Trenul metropolitan, orizont 2030

Proiectul prezentat ani la rând drept soluția pentru traficul de la intrările în oraș a ajuns, în vara lui 2025, la semnarea contractului de proiectare. Valoarea lui este de 8 milioane de lei, iar termenele merg între 6 și 18 luni. Studiul de fezabilitate acoperă intervalul iulie-decembrie 2025, iar obținerea avizelor și pregătirea documentațiilor de achiziție ține până în ianuarie 2027. Licitațiile pentru material rulant și lucrări vin după. Orizontul realist de punere în funcțiune trece de 2030.

Între timp, universitățile construiesc. Universitatea pentru Științele Vieții a obținut autorizație și finanțare pentru campusul științific Agritech de la Ezăreni, o investiție de 76 de milioane de lei în comuna Miroslava, gândită cu acces la viitoarea centură. Campusul va fi gata înaintea drumului care ar trebui să îl deservească.

Anul acesta, ieșenii care locuiesc în zona metropolitană au început școala pe 7 septembrie, vor prinde închiderea Pasajului Socola pe 14 septembrie și venirea studenților pe 1 octombrie. Parcările Park and Ride care ar fi trebuit să îi oprească la marginea orașului au valoare zero în bugetul atras. Trenul care ar fi trebuit să îi aducă pe șine este în faza de avize. Rămâne mașina personală, pe aceleași drumuri naționale, între 6.30 și 9.00 dimineața.