Un studiu internațional recent demonstrează că plăcerea de a savura o cafea nu este determinată exclusiv de calitatea boabelor sau de modul de preparare, ci este influențată semnificativ de contextul consumului, cum ar fi momentul zilei, anotimpul sau recipientul folosit. Cercetarea, de tip „citizen science”, a fost coordonată de dr. Georgiana Juravle, cercetătoare la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, și publicată în revista npj Science of Food, din portofoliul Nature.
La studiu au participat peste 3.000 de persoane de 70 de naționalități diferite, care au completat un chestionar în timp real, în momentul consumului băuturii, datele fiind colectate din 11 țări prin intermediul unor coduri QR amplasate în spații publice și cafenele.
Când și cum preferă oamenii să bea cafea
Rezultatele cercetării indică un tipar statistic al „cafelei perfecte”: aceasta este consumată neagră, din cană de ceramică fără capac, într-o dimineață de miercuri, în timpul primăverii. Analiza datelor arată că participanții au acordat scoruri mai mari de apreciere pentru cafeaua consumată dimineața, comparativ cu cea băută la prânz sau seara, și pentru cea savurată primăvara, în detrimentul celei consumate toamna.
De asemenea, utilizarea cănilor din ceramică a fost asociată cu un nivel mai ridicat de apreciere în prima parte a zilei, efect care se diminuează pe parcursul după-amiezii și serii. Acoperirea recipientului cu un capac s-a dovedit a avea un impact negativ asupra plăcerii resimțite, indiferent de anotimp, cu excepția primăverii.
Impactul ingredientelor adiționale și al prețului
Unul dintre rezultatele neașteptate ale studiului privește consumul de zahăr. Deși dulcele este asociat în mod tradițional cu senzația de plăcere, adăugarea zahărului a redus probabilitatea ca respectiva cafea să obțină un scor maxim de apreciere din partea consumatorilor. Potrivit autorilor, acest comportament ar putea reprezenta mai degrabă o modalitate de a estompa gustul amar, și nu o încercare de a spori plăcerea.
În privința laptelui, efectul este diferit, adăugarea acestuia estompând diferențele de percepție dintre grupele de vârstă. Deși generațiile tinere (Generația X, Milenialii și Gen Z) au raportat, în general, un nivel mai ridicat de apreciere a cafelei comparativ cu generația Baby Boomers, această distincție dispare în cazul consumului de cafea cu lapte.
Studiul a identificat și un „punct optim” al consumului zilnic în raport cu plăcerea resimțită: nivelul maxim de apreciere a fost raportat de persoanele care consumă, în medie, cinci căni de cafea pe zi.
Totodată, cercetarea a evidențiat o corelație între prețul băuturii și nivelul de apreciere, o cafea mai scumpă având șanse mai mari de a primi scoruri maxime. Cercetătorii sugerează că acest aspect este influențat de așteptările consumatorilor privind calitatea produsului.
Metodologie axată pe experiența imediată
Spre deosebire de studiile tradiționale bazate pe chestionare retrospective, metodologia „citizen science” a permis înregistrarea datelor exact în momentul consumului, captând experiența brută a participanților. Din echipa internațională de cercetare au făcut parte, alături de dr. Georgiana Juravle, și alți reprezentanți ai UAIC: dr. Delia Elena Diaconașu de la Institutul de Cercetări Interdisciplinare și asist. univ. dr. Ana-Maria Andrei. La realizarea studiului au colaborat și specialiști de la University of Oxford, printre care prof. dr. Charles Spence, precum și cercetători din alte șapte state.
Chestionarul rămâne deschis pentru publicul interesat să contribuie la colectarea datelor.
