Reintroducerea uniformelor școlare obligatorii în unitățile de învățământ public generează dezbateri aprinse între elevi și conducerea școlilor. Subiectul a fost analizat în cadrul emisiunii „Starea Educației”, unde Mioara Pește, directorul Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga” din Iași, și Alexandru Manole, președintele Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Iași, au expus argumentele taberelor pe care le reprezintă. Discuția are loc în contextul protestului național din 28 septembrie, când numeroși elevi au purtat haine negre în semn de nemulțumire față de o potențială obligativitate vestimentară.
Reprezentanții elevilor atrag atenția că deciziile privind vestimentația standardizată sunt luate fără implicarea lor directă. „Noi nu am fost consultați pentru această propunere”, a declarat Alexandru Manole în cadrul emisiunii, adăugând că tinerii nu resping ideea unui cod vestimentar decent, ci impunerea unei uniforme stricte.
Mai mult, președintele CJE Iași a demontat argumentul conform căruia uniformele ar descuraja fenomenul de bullying. „Noi afirmăm cu fermitate faptul că implementarea uniformei nu asigură în nicio măsură eliminarea bullying-ului. Noi nu am sesizat o scădere a cazurilor de violență, bullying și altele în școlile unde se poartă uniforma”, a explicat acesta, solicitând statistici concrete care să probeze eficiența măsurii.
În privința estompării diferențelor sociale, reprezentantul elevilor susține că inechitatea se manifestă prin alte elemente vizibile, precum telefoanele sau încălțămintea. „Nu putem să eliminăm inechitatea socială, pentru că ea se poate explica în prea multe moduri, în prea multe feluri”, a precizat Manole. Acesta a ridicat și problema costurilor, punctând că „o uniformă cu zero costuri poate să o aibă oricine”, referindu-se la necesitatea instituirii unui sistem de sprijin financiar pentru familiile defavorizate.
Perspectiva directorilor: Ținuta influențează atitudinea față de învățare
De cealaltă parte, Mioara Pește, directorul Școlii Gimnaziale „Nicolae Iorga”, a argumentat că vestimentația contribuie la stabilirea unui climat propice studiului, deși nu rezolvă problemele de fond. „Contribuie foarte mult ținuta la comportament, la atitudinea față de ceea ce se întâmplă într-o instituție de învățământ, la focusul pe învățare și nu pe altceva”, a subliniat cadrul didactic.
Totuși, directoarea a admis clar limitele standardizării vestimentare. „Nu trăiesc în iluzia că dacă îi îmbrăcăm pe toți la fel, gata, nu mai va exista bullying în școală. Nu elimină nici bullying-ul, nici competiția, nici micile sau marile răutăți între copii. Bullying-ul acum acoperă tot. Micile sau marile invidii au existat întotdeauna. Ele nu sunt specifice școlii”, a explicat Mioara Pește la „Starea Educației”.
Potrivit acesteia, rolul instituției de învățământ este și acela de a forma capacitatea de adaptare la reguli: „Școala nu-i doar despre acumulare de cunoștințe. Școala, până la urmă, creează niște competențe-cheie. Și una dintre competențele-cheie este a învăța să înveți”.
Uniforma asumată la nivel de unitate
La Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”, conducerea a optat pentru o soluție de compromis, impunând o ținută formată dintr-o bluză albă și o vestă sau un sacou închis la culoare. „Ne-am gândit să fie cât mai simplu și cât mai fără costuri suplimentare”, a menționat directoarea, adăugând că elevilor li se oferă și o zi pe lună în care „vin îmbrăcați în ce culori vor ei, în orice ținută vor ei, adaptată sezonului, cu condiția ca aceasta să fie decentă”.
Soluția propusă de managementul școlar pentru nivel național este elaborarea unor regulamente interne flexibile. „În fiecare unitate trebuie stabilit un cod vestimentar, colorat, necolorat, cât mai la bază ca acele ținute să nu impună niște costuri. Eu cred că trebuie specificat faptul că în instituțiile de învățământ există o ținută decentă, stabilită la nivelul unității, în consultare cu asociația părinților și cu Consiliul școlar al elevilor”, a propus Mioara Pește. Directoarea a recunoscut însă dificultatea definirii noțiunii de „decent” în legislație: „Cine are un instrument de măsură să cuantifice exact ce înseamnă decent, mai puțin decent, indecent? Nimeni”.
Dezbaterea s-a extins și asupra altor reguli școlare, precum utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor. În timp ce directoarea a subliniat că „noi, ca adulți […] trebuie să îi arătăm [copilului] și ce trebuie să facă”, dând exemplul dulapurilor special amenajate în clase pentru dispozitive, reprezentantul elevilor a pledat pentru flexibilitate și posibilitatea utilizării acestora în situații justificate, în special la liceu.
În finalul discuției, președintele CJE Iași și-a menținut poziția fermă împotriva reglementărilor stricte. „Probabil cu părerea de rău a profesorilor, sunt contra uniformei și îmi mențin părerea”, a conchis Alexandru Manole, optând pentru o vestimentație liberă, în limitele regulamentelor.
