În timp ce Aeroportul Internațional Iași operează deja în noile terminale modernizate, infrastructura rutieră de acces rămâne principalul punct nevralgic în gestionarea fluxurilor de pasageri. Proiectul unei noi căi de legătură dinspre cartierul Tătărași, propus ca soluție pentru degrevarea actualului drum de acces, se află în prezent într-o etapă de clarificare a regimului juridic al terenurilor. Deși lungimea totală a traseului este de doar 1,6 kilometri, suprapunerea mai multor jurisdicții — municipală, județeană și centrală — a generat un parcurs birocratic care se întinde pe mai bine de cinci ani.
Planul noii căi de acces a fost fundamentat de Primăria Iași încă din perioada pre-pandemică, fiind considerat esențial pentru sustenabilitatea aerogării pe termen lung. În martie 2026, accesul către Aeroport se realizează în continuare pe o singură arteră principală, care înregistrează valori ridicate de trafic în perioadele de vârf ale zborurilor.
Din punct de vedere tehnic, proiectul este împărțit în două segmente distincte:
- Tronsonul 1 (600 metri): Se suprapune cu porțiunea existentă a străzii Aeroportului, asigurând legătura cu strada Aurel Vlaicu. Acest sector nu prezintă impedimente juridice majore.
- Tronsonul 2 (1.020 metri): Reprezintă segmentul nou de drum. Acesta traversează suprafețe aflate în proprietatea sau administrarea mai multor entități: Primăria Iași, Ministerul Apărării Naționale (MApN), Consiliul Județean (CJ) Iași și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
În timp ce transferul terenurilor de la MApN către municipalitate a fost finalizat în primăvara anului 2024, restul suprafețelor fac obiectul unor proceduri administrative aflate încă în desfășurare, în special schimbul de terenuri între CJ Iași și MAI.
Ce spun autoritățile
Pozițiile oficiale ale instituțiilor implicate arată drumul sinuos al circuitului documentelor între Iași și București. Consiliul Județean Iași mizează pe o rezolvare în cursul acestui an. 
Vicepreședintele instituției, Marius Dangă, a precizat că documentația necesară schimbului cu MAI se află în faza finală de pregătire:
„Proiectul de hotărâre de guvern pentru schimbul de terenuri cu MAI este în circuitul de avizare. Noi suntem optimiști că până la finalul acestui an va fi realizat acest schimb de terenuri.”
De cealaltă parte, Primăria Municipiului Iași, instituția care urmează să execute efectiv lucrarea, semnalează că blocajul de la nivel central împiedică demararea proiectării tehnice. Purtătorul de cuvânt al municipalității, Sebastian Buraga, a subliniat că licitația de proiectare nu poate fi închisă fără dreptul de proprietate:
„Proiectul de hotărâre de guvern referitor la schimbul de terenuri între MAI și CJ Iași […] nu a ajuns la Secretariatul general al guvernului (SGG) în vederea supunerii spre aprobare. […] Vom finaliza evaluarea procedurii pentru servicii de proiectare, dar nu putem proiecta pe un teren pe care nu avem drept de proprietate.”
Presiunea politică și „elefantul” birocrației centrale
Întârzierea avizelor de la București a devenit și un subiect de acțiune parlamentară cu privire la „inerția aparatului birocratic central”. Deputatul Alexandru Muraru a atras atenția asupra faptului că modernizarea terminalelor este „sugrumată” de lipsa infrastructurii rutiere, solicitând răspunsuri clare de la MAI prin interpelări oficiale:
„Este inadmisibil ca o formalitate interinstituțională să țină pe loc un proiect vital pentru capitala Moldovei. Am cerut răspunsuri clare: care este stadiul exact al celor două HG-uri, motivele pentru care avizarea a trenat atâtea luni și o dată fermă pentru introducerea pe ordinea de zi a Guvernului.”
Realitatea tehnică arată că proiectul se află într-o dependență totală de emiterea celor două Hotărâri de Guvern. Abia după acest moment pot fi parcurși următorii pași:
- Finalizarea licitației de proiectare: Procedură aflată în desfășurare, dar blocată juridic.
- Elaborarea proiectului tehnic: Estimată la o durată de 3 luni.
- Licitația de lucrări: Care va depinde de indicatorii economici rezultați din proiectare.
Recent, s-a mai identificat o problemă locală: o suprafață de teren fără proprietar cunoscut pe traseul drumului. Soluția propusă este inventarierea acesteia în domeniul public prin hotărâre de Consiliu Local, fiind situată pe teritoriul administrativ al Iașului.
Contrastul dintre infrastructura rutieră deficitară și capacitatea aerogării devine și mai evident analizând cifrele de operare pentru 2026. Odată cu operaționalizarea Terminalului T4, Aeroportul Iași a atins o capacitate teoretică de 3,3 milioane de pasageri anual, putând procesa 950 de persoane pe ora de vârf.
Aflat într-o etapă de consolidare, aeroportul susține un trafic constant de peste 2,1 milioane de călători, conservând ritmul recordului stabilit în 2023. Această stabilitate generează un buget operațional robust, Consiliul Județean prognozând pentru acest an venituri de 105,63 milioane de lei și un profit net de 4,4 milioane. Paradoxal, deși terminalele sunt pregătite tehnic și financiar pentru viitor, drumul de acces a rămas captiv în trecut.
