O nouă inițiativă legislativă depusă la Parlamentul României ar putea schimba din nou Codul Muncii: introducerea unei noi zile libere plătite în calendarul sărbătorilor legale. Proiectul, inițiat de deputatul PNL de Iași, Alexandru Muraru, alături de colegul său Gigel Sorinel Știrbu, vizează declararea zilei de 10 Mai – Ziua Independenței Naționale a României – drept zi nelucrătoare.
Documentul oficial, înaintat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, propune modificarea Legii 189/2021 și a articolului 139 alineatul (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii. Dacă legea va fi adoptată, data de 10 mai va fi adăugată oficial pe lista sărbătorilor legale în care nu se lucrează, alături de 1 Decembrie, 24 Ianuarie sau sărbătorile religioase majore.
Argumentele istorice: Întoarcerea la tradiția de dinainte de comunism
În expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, inițiatorii detaliază necesitatea alinierii la o normalitate istorică. Deputatul Alexandru Muraru argumentează importanța majoră a acestei date pentru statalitatea românească:
„Ziua de 10 Mai este o dată fundamentală în istoria modernă a României, având o triplă semnificație regală și națională între 1866 și 1947: sosirea principelui Carol I în 1866, proclamarea independenței de stat în 1877 și încoronarea ca regat în 1881. A fost sărbătorită ca Ziua Națională, simbolizând independența și modernizarea țării.”
Conform textului depus în Parlament, transformarea acestei zile în sărbătoare legală ar reprezenta și o reparație morală, dat fiind că sărbătoarea a fost ștearsă din calendar odată cu venirea la putere a regimului comunist:
„Prin adoptarea prezentului proiect de act normativ, românii vor putea sărbători Ziua Independenței Naționale a României, ca expresie a respectului față de istoria națională și față de valorile care au stat la baza constituirii statului român modern, revenind la tradiția dintre anii 1866-1947.”
Cum motivează aleșii impactul pe piața muncii și în economie
Dincolo de componenta istorică și patriotică, expunerea de motive tratează și aspectul pragmatic al acordării unei noi zile libere. Parlamentarii susțin că o astfel de măsură se aliniază la practicile europene și contribuie la echilibrul dintre viața profesională și cea personală a salariaților. Totodată, se anticipează un impuls semnificativ pentru industria turismului intern.
În textul explicativ asumat de Alexandru Muraru, se precizează clar impactul economic vizat:
„Impactul socio-economic generat de adoptarea prezentei propuneri legislative este unul pozitiv pentru societatea românească, pentru mediul de afaceri, pentru agenții economici din domeniul HORECA, având în vedere amploarea manifestărilor asociate sărbătoririi unei zile naționale de o mare importanță pentru istoria României și pentru promovarea valorilor spirituale și culturale ale societății românești.”
Inițiativa legislativă a fost înregistrată, urmând ca prima Cameră sesizată pentru dezbatere să fie Senatul României. Fiind o lege cu impact asupra bugetului de stat, procedurile parlamentare impun și solicitarea unei informări din partea Guvernului.
