Modul de predare în școlile din România necesită o adaptare la noile realități tehnologice, context în care rolul profesorului se transformă dintr-un simplu transmițător de informație într-un facilitator. Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat, în cadrul emisiunii „Viitor pentru România”, că dascălii trebuie să își concentreze atenția pe ghidajul personalizat al elevului și pe gestionarea utilizării instrumentelor digitale.
În fața unui sistem bazat până acum pe redarea informației, abordarea pedagogică modernă presupune intervenția directă acolo unde elevul întâmpină dificultăți reale în înțelegerea conceptelor.
„Să nu-i dai mură în gură”: Facilitator în loc de transmițător
Directorul CNCE subliniază că memorarea mecanică nu mai reprezintă standardul pentru calitatea educației. Cadrul didactic trebuie să intervină țintit pentru a corecta lipsurile din parcursul școlar, stimulând în același timp independența elevului.
„Rolul cadrului didactic este foarte important, dar acest rol nu mai este… «Eu îți spun teorema lui Pitagora, tu trebuie să știi teorema lui Pitagora, cum ți-am spus-o eu»”, a declarat Bogdan Cristescu.
Potrivit acestuia, esența noii pedagogii constă în sprijinul acordat elevului pentru a rezolva singur problemele. „Rolul profesorului este să își dea seama unde pot fi sincopele de învățare, care sunt cele mai bune instrumente de intervenție, cum îl ghidezi pe un elev astfel încât să nu se descurajeze pentru că nu poate ajunge la rezultat, dar, pe de altă parte, să persevereze, «să nu-i dai mură în gură»”, a explicat oficialul.
Iluzia învățării independente și riscul inteligenței artificiale
Un factor major care accelerează această schimbare de paradigmă este accesul facil la inteligența artificială (AI). În acest context tehnologic, profesorul are responsabilitatea directă de a preveni dependența elevilor de soluțiile generate algoritmic.
„Este un rol de facilitator în primul rând. Dar, pe de altă parte, și un om care trebuie să țină cont de dezvoltarea elevului din toate punctele de vedere. În zona AI să-l ghideze, să-i fie un ajutor acolo unde este nevoie și să nu-l domine AI-ul, să nu se transforme într-o situație de dependență”, avertizează directorul CNCE.
Bogdan Cristescu a menționat date dintr-un studiu recent care demonstrează limitările învățării exclusiv prin intermediul instrumentelor digitale, în ciuda capacității teoretice a AI de a se adapta la cerințele individuale. „În secunda în care copiii au fost puși în zonă de examinare, rezultatele lor au fost mai slabe decât ale celor care au învățat însoțiți de profesori. Deci rolul cadrului didactic este foarte important”, a concluzionat acesta.
Baza legală: Cum arată noul profil al absolventului
Aceste modificări de abordare sunt susținute de noul profil al absolventului de liceu, document publicat deja în Monitorul Oficial, care va sta la baza viitoarelor planuri-cadru, programe școlare și manuale.
Noile reglementări, orientate către formarea de competențe, se vor aplica elevilor care vor intra în clasa a IX-a în toamna anului 2026. Documentul impune trecerea de la asimilarea teoriei la aplicabilitatea practică în viața reală, după modelul evaluărilor internaționale PISA. La finalul studiilor liceale, elevii vor fi evaluați în funcție de opt competențe transversale de bază:
- Competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului
- Competența în multilingvism
- Competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie
- Competența digitală, inclusiv siguranța pe internet și securitatea cibernetică
- Competența personală, socială și capacitatea de a învăța să înveți
- Competența civică, juridică și de protejare a mediului
- Competența antreprenorială
- Competența de sensibilizare și exprimare culturală
Sursă foto: Captură TVR Info Live
