Președintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu, a prezentat marți, 12 mai 2026, o radiografie a sistemului economic mondial contemporan. Prezența lui Daniel Dăianu la Iași a marcat lansarea volumului „Crizele și tentația autoritaristă”, un eveniment care a reunit studenți, cercetători și profesori la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC). Discuțiile s-au axat pe modul în care reconfigurarea geopolitică influențează direct politicile naționale și piețele financiare, marcând finalul unei etape de deschidere comercială globală.
În intervenția sa, autorul a argumentat că tensiunile actuale de pe piețele internaționale sunt rezultatul unor modificări structurale, depășind stadiul unor simple evoluții conjuncturale. Fostul ministru al Finanțelor a explicat premisele care conduc la declinul liberalismului politic și economic clasic.
Potrivit analizei expuse, politicile industriale de stat sunt reintroduse activ pe agenda decizională, inclusiv în țările dezvoltate. Această reorientare favorizează implementarea unor măsuri protecționiste, indicând o preferință a guvernelor pentru securitatea națională și controlul resurselor, în detrimentul eficienței piețelor libere.
Schimbarea echilibrului de forțe la nivel macro a fost impulsionată de ascensiunea economică și tehnologică a Chinei. Acest factor a determinat statele occidentale să își reevalueze strategiile de aprovizionare și dependențele comerciale, ducând la fărâmițarea pieței globale în blocuri concurente.
„Asistăm la o stare de dezordine globală, în care fiecare superputere încearcă să își extindă cât mai mult sfera de influență”, a declarat academicianul în fața publicului ieșean, anticipând o intensificare a competiției economice în perioada următoare.
Deceniul crizelor (2015-2025)
Volumul lansat propune o sistematizare a șocurilor macroeconomice care au marcat ultimii zece ani, erodând încrederea în modelul capitalismului democratic. Autorul identifică o serie de crize cu impact simultan:
- Criza globalismului: Retragerea capitalului și a producției în interiorul granițelor naționale sau către state aliate.
- Criza de leadership: Dificultatea guvernelor de a gestiona așteptările populației într-un mediu cu presiuni inflaționiste.
- Provocările energetice: Costurile ridicate ale tranziției către energia verde și vulnerabilitățile lanțurilor tradiționale de aprovizionare.
- Impactul tehnologic: Modul în care inteligența artificială și activele digitale modifică radical piața muncii și sistemele financiare.
Prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul instituției gazdă, a subliniat necesitatea ca mediul academic să furnizeze publicului instrumente pentru înțelegerea acestor transformări rapide. Analiza fenomenului decizional unilateral, care înlocuiește treptat dialogul și cooperarea pe piețele internaționale, a reprezentat un punct central al intervenției sale.
„Situația actuală face cu atât mai necesar ca o astfel de lucrare să depășească sfera academică a dezbaterilor de specialitate și să devină o temă de reflecție pentru fiecare dintre noi”, a precizat rectorul UAIC.
La consolidarea acestui cadru de analiză au contribuit prof. univ. dr. Ilie Fârte (Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice) și prof. univ. dr. Alin Marius Andrieș (Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor), care au detaliat aspectele fiscale și sociologice prezentate în carte.
Expertiza în elaborarea politicilor publice
Argumentele expuse la această lansare de carte sunt susținute de parcursul instituțional al autorului. Membru titular al Academiei Române, Daniel Dăianu conduce în prezent Consiliul Fiscal, instituția independentă care evaluează sustenabilitatea bugetului de stat al României.
Cu un istoric de activitate la instituții precum Harvard University, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), autorul analizează fenomenele globale prin prisma experienței decizionale directe, obținute în mandatele de ministru al Finanțelor, economist-șef al BNR și europarlamentar. Concluzia generală a evenimentului subliniază că adaptarea la noile realități economice necesită responsabilitate și politici publice ancorate strict în date și analize de risc.
