Discuțiile despre Autostrada A8 – cunoscută și ca Autostrada Unirii – traversează din nou o zonă de turbulențe. Un articol recent publicat în presa centrală, care detaliază stadiul proiectului și cele 61 de tuneluri proiectate, aduce însă în prim-plan două aspecte care generează îngrijorare: posibilitatea reactivării Parteneriatului Public Privat (PPP) și reluarea ideii de execuție la „semiprofil” pentru tronsoanele montane. Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu, demontează aceste variante, argumentând că România dispune de fondurile necesare pentru un proiect la profil complet și avertizează asupra impactului pe care aceste ezitări le au asupra dezvoltării Moldovei.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, oficiali din Ministerul Transporturilor iau în calcul varianta Parteneriatului Public Privat pentru a susține costurile ridicate ale segmentelor montane. Această abordare ridică semne de întrebare, având în vedere istoricul acestui mecanism în cazul A8.
„Filmul acesta l-am mai văzut în 2018, când Moldova Vrea Autostradă a criticat public un studiu de fundamentare pentru tronsonul Iași–Târgu Neamț construit mai degrabă pentru a justifica PPP-ul decât autostrada”, notează Adrian Covăsnianu. Consecința acelei decizii a fost blocarea proiectului pentru mai mulți ani. Mai mult, Covăsnianu subliniază schimbarea bruscă de poziție a autorităților: „în iunie 2024, același Minister al Transporturilor excludea explicit opțiunea PPP pentru A8. Schimbarea de poziție, în absența oricărei justificări publice, nu este un detaliu tehnic. Este un semnal de alarmă”.
Semnalul 2: Varianta „semiprofil” ca soluție de optimizare
O a doua temă readusă în discuție este execuția la „semiprofil” – adică o autostradă cu o singură bandă pe sens în anumite zone – prezentată de unele organizații neguvernamentale drept o „soluție de optimizare”. Covăsnianu recunoaște că „etapizarea și fazarea unor investiții nu sunt, în sine, instrumente greșite de politică publică”, dar respinge categoric aplicarea lor în cazul A8, considerată „principala oportunitate reală de atragere a investițiilor în regiune”.
Argumentul său principal se bazează pe evoluția economică a României și accesul la fonduri europene. „În 2007, primul an în UE, PIB-ul României era de aproximativ 121 de miliarde de euro. În 2026, România se pregătește să depășească pentru prima dată pragul de 400 de miliarde de euro”, explică fostul secretar de stat. În acest context, cu acces la instrumente de finanțare precum PNRR, PT, SAFE sau CEF, justificarea constrângerilor bugetare își pierde din validitate. „A invoca constrângerile bugetare pentru a justifica «optimizarea» celui mai important proiect de conectivitate al celei mai vulnerabile regiuni a țării este un argument care nu rezistă la o analiză serioasă”, concluzionează Covăsnianu.
Dublul standard în infrastructură: Geografia ca scuză selectivă
Analiza comparativă a marilor proiecte de infrastructură scoate la iveală o aparentă diferență de tratament între regiuni. Adrian Covăsnianu atrage atenția asupra faptului că discuțiile despre „optimizări” și execuție la semiprofil apar recurent doar în cazul traseelor din Moldova.
„Pe traversările carpatice din alte regiuni nu se vorbește de semiprofil ca soluție principală”, punctează Covăsnianu. El dă exemplul autostrăzii A1 pe Valea Mureșului sau Sibiu–Pitești pe Valea Oltului, unde nu au existat astfel de dezbateri. „Nu mai vorbim de A3, unde s-a semnat cel mai mare contract din istoria CNAIR — 1,32 miliarde euro — pentru un tronson de 41 km care include tunelul Meseș de 2,89 km […] fără nicio discuție despre semiprofil sau PPP”, subliniază acesta, întrebându-se retoric de ce pe A8, axa vitală a Moldovei, lucrurile stau diferit.
Costul pe care îl ignorăm: mesajul politic și economic
Oscilațiile guvernamentale în privința autostrăzii A8 au consecințe care depășesc stadiul tehnico-financiar, afectând direct atractivitatea regiunii pentru investitori.
„Există un cost pe care discuția despre «optimizări» îl ignoră sistematic”, avertizează Covăsnianu. „Investitorii și antreprenorii prezenți în regiune citesc nehotărâre, lipsă de determinare, instabilitate strategică — nu construiești o decizie de investiție pe o regiune al cărei proiect fanion este renegociat periodic sub presiunea momentului”. În perspectiva reconstrucției Ucrainei și a integrării europene a Republicii Moldova, ezitările privind A8 riscă să anuleze oportunitățile strategice ale Moldovei. „Mesajul acestei oscilări este unul singur: România cu două viteze, nehotărâtă față de propriul flanc estic”, afirmă ferm Covăsnianu.
În fața acestor provocări, soluția propusă de Adrian Covăsnianu este simplă: finanțarea integrală a proiectului. El amintește că mecanismul SAFE, semnat recent, oferă resursele necesare. „A8 nu este un proiect negociabil. Trebuie construită integral, la profil complet”, conchide fostul secretar de stat, sperând că varianta PPP va rămâne, așa cum s-a promis în 2024, exclusă din ecuație.
