Parchetele din județul Iași ar urma să devină un singur parchet, cu sediul principal la Iași și sedii secundare la Pașcani, Hârlău și Răducăneni, potrivit proiectului de lege anunțat de Ministerul Justiției miercuri, 11 noiembrie. În toată țara, cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii se reduc la 41, iar 134 de funcții de prim-procuror dispar.
Proiectul a fost scris de minister împreună cu Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, l-a prezentat pe scurt: „În fiecare județ, ele devin un singur parchet.” Singura excepție sunt parchetele din București.

Ce se schimbă pentru parchetele din județul Iași
În județ funcționează patru judecătorii, la Iași, Pașcani, Hârlău și Răducăneni, și fiecare are parchetul ei. După proiect, ar rămâne un singur parchet, cu sediul principal în reședința de județ, adică la Iași. În celelalte trei localități, procurorii ar lucra în sedii secundare cu activitate permanentă, fiecare cu aceeași circumscripție ca judecătoria din localitate.
Diferența se vede la conducere. La data intrării în vigoare a legii, funcțiile de prim-procuror de la Pașcani, Hârlău și Răducăneni se transformă în funcții de execuție, iar cei care le ocupă sunt reîncadrați. La fel se întâmplă cu funcțiile de grefier-șef. Din patru posturi de prim-procuror în județ rămâne unul, la Iași, deci trei dispar.

Comunicatul ministerului nu enumeră parchetele pe județe. Situația Iașului rezultă din regula generală, aplicată listei judecătoriilor din județ. Proiectul privește numai parchetele de pe lângă judecătorii, cele de pe lângă tribunale și curți de apel rămân cum sunt.
Cauzele tuturor judecătoriilor din județ ar forma volumul unui singur parchet. Procurorii de la sediul principal pot prelua cauze mai complexe de la sediile secundare, iar procurorul general poate cere redistribuirea posturilor vacante între sediul principal și cele secundare, în funcție de volumul de lucru, cu avizul conform al Secției pentru procurori a CSM.
Economia estimată: 73.858.656 de lei pe an
Din cele 175 de parchete, 134 își pierd statutul de unitate separată: 175 minus 41 face 134. Rămân 41 de posturi de prim-procuror și 41 de grefier-șef. Ministerul estimează că desființarea celor 134 de funcții de prim-procuror și a celor 134 de funcții de grefier-șef aduce o economie de 6.154.888 de lei pe lună, adică aproape 74 de milioane de lei pe an la bugetul de stat. Cifra exactă din expunerea de motive, redată de presă, este 73.858.656 de lei pe an.
Împărțită la cele 268 de funcții, economia înseamnă 22.966 de lei pe lună pentru fiecare funcție desființată. Calculul e făcut pe cifrele ministerului. Proiectul mai vorbește de cheltuieli mai mici cu delegările și deplasările, fără să dea o sumă.

De ce vrea ministerul parchete mai mari
Argumentul din proiect e dezechilibrul dintre parchete. Dintre cele 175, 108 au în schemă cel mult cinci posturi de procuror, iar 12 au funcționat între 2018 și 2026 fără niciun procuror, arată expunerea de motive, citată de presă.
Printre avantajele enumerate de minister sunt: volumul de lucru distribuit mai echitabil, specializarea procurorilor în parchetele mari, sedii principale în orașe care atrag procurori tineri și posibilitatea ca procurorul general al curții de apel să mute posturi între județe vecine, în grupuri de trei sau patru. „Schemele de personal vor fi suficient de mari”, scrie ministerul, ca funcția de conducere să aibă ce conduce.

La Pașcani, Hârlău și Răducăneni, procurorii rămân în orașele lor. Ministerul scrie că sediile secundare funcționează permanent, cu procurori proprii, și că circumscripția fiecăruia e cea a judecătoriei din localitate.
Ce urmează după avizare
Proiectul a intrat în avizare interinstituțională. După avize, urmează aprobarea Guvernului și apoi votul Parlamentului. Legea nu are încă dată de intrare în vigoare. Între timp, sediul unic al parchetelor din Iași, în construcție de trei ani, primește lucrări suplimentare de 47,5 milioane de lei, după o licitație lansată de Compania Națională de Investiții. Proiectul de lege modifică Legea 304/2022 privind organizarea judiciară și o aliniază cu Codul de procedură penală.


