Un parteneriat Iași – Republica Moldova viabil se construiește, dincolo de declarațiile anuale de susținere reciprocă, pe transferul efectiv de bugete pentru dezvoltare locală și asistență tehnică. Mecanismul administrativ prin care județul Iași acordă fonduri în localitățile de peste Prut se bazează pe două coordonate stricte: alocările directe din bugetul județean (în baza acordurilor oficiale de înfrățire) și cofinanțarea programelor europene transfrontaliere.
O recentă vizită de lucru a delegației administrației ieșene în raioanele Strășeni, Hîncești și Călărași a servit drept audit de etapă pentru obiectivele aflate pe lista de finanțare, reliefând direcțiile către care se duc banii publici: educație, cultură și regenerare urbană.
Pentru ca fondurile publice de la Iași să poată trece legal granița sub formă de proiecte Consiliul Județean Iași, consilierii județeni votează anual solicitările de sprijin financiar venite de la autoritățile raionale din statul vecin. Aceste finanțări nu sunt aleatorii, ci vizează punctual obiective de infrastructură publică deficitare.
În raionul Strășeni, de exemplu, vizita delegației s-a oprit la Casa de Cultură a Raionului, obiectiv pentru care autoritățile moldovenești au înaintat deja o cerere de finanțare către CJ Iași. Un scenariu similar se desfășoară și în raionul Călărași, însă cu focus pe infrastructura educațională, unde se analizează un dosar de finanțare pentru Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”.
Evaluând stadiul acestor angajamente aflate în diferite faze de analiză sau execuție, președintele CJ Iași, Costel Alexe, a precizat că „parteneriatele construite cu județul Iași încep să prindă contur prin proiecte și investiții pentru oameni”. Referindu-se specific la solicitările din Călărași și Strășeni, acesta a motivat decizia susținerii financiare: „Educația rămâne una dintre cele mai importante investiții pe care le putem face împreună. […] Cultura și identitatea unei comunități trebuie susținute, iar astfel de instituții (Casele de Cultură – n.r.) merită să rămână vii și aproape de oameni.”
Acest model de finanțare prin asistență directă are dublu rol: acoperă golurile lăsate de bugetul de stat de la Chișinău în teritoriu și familiarizează primarii moldoveni cu procedurile riguroase de execuție financiară.
Managementul fondurilor europene: programul Interreg NEXT
A doua componentă a acestui parteneriat Iași Republica Moldova depășește bugetul local ieșean și se concentrează pe atragerea fondurilor de la Bruxelles. Prin programul european Interreg NEXT, instrument creat special pentru cooperarea la granițele externe ale Uniunii, administrația ieșeană acționează adesea ca lider de proiect.
La nivelul raionului Hîncești, fondurile din înfrățire au cofinanțat deja lucrări la Casa Raională de Cultură, însă provocarea majoră rămâne derularea noilor axe Interreg NEXT. Din agendă a făcut parte o analiză tehnică a unui astfel de proiect comun, ce vizează reabilitarea unor obiective de patrimoniu, incluzând Muzeul Sadoveanu. Discuțiile bilaterale s-au concentrat aici pe depășirea barierelor birocratice și pe „provocările întâmpinate în implementare”, după cum a subliniat Costel Alexe, având în vedere strictețea procedurilor europene de achiziție și auditare.
Dincolo de reabilitarea clădirilor de utilitate publică, administrațiile raionale încearcă să aducă standarde de regenerare urbană în comunitățile locale. Pe agenda delegației ieșene (care a participat și la Festivalul Familiei din Hîncești) s-a aflat și inspecția unor obiective finalizate, de tipul scuarului modernizat de pe strada Biruinței, punctat oficial drept „un exemplu frumos de investiție care schimbă în bine viața unei comunități”.
Direcționarea fondurilor publice ale județului Iași către infrastructura de bază a Republicii Moldova nu este așadar doar un gest de diplomație culturală, ci o politică de dezvoltare regională asumată. Funcționând ca un vehicul de transfer pentru bune practici administrative și fonduri nerambursabile, CJ Iași sprijină direct eforturile de racordare a comunităților moldovenești la exigențele integrării europene. Rămâne esențială monitorizarea constantă a modului în care aceste fonduri sunt executate de partenerii transfrontalieri, pentru a asigura impactul asumat asupra nivelului de trai.
