Primăria Municipiului Iași a finalizat proiectul de hotărâre privind interzicerea organizării și exploatării jocurilor de noroc de tip slot-machine pe raza orașului. Măsura, bazată pe cadrul legal oferit de OUG 7/2026, va duce la dezafectarea a peste 2.100 de aparate din mai mult de 150 de spații comerciale. Pe lângă argumentele oficiale legate de estetica urbană și reducerea patologiilor sociale, decizia redesenează piața locală de gambling, lăsând active doar agențiile loto și cele de pariuri sportive. „Ora de Iași” prezintă datele tehnice ale documentului, calendarul aplicării și condițiile stricte de autorizare pentru operatorii care rămân în piață.
Deși proiectul prevede interzicerea activității sălilor cu păcănele, aplicarea nu va fi instantanee. Documentul stipulează că operatorii economici care dețin autorizații de exploatare valide, emise de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), își vor putea continua activitatea strict până la expirarea valabilității acestor acte. Din perspectivă legală (conform articolului 12 din OUG 77/2009), o autorizație de exploatare pentru astfel de aparate are o valabilitate de 3 luni de la momentul acordării. Prin urmare, eliminarea completă a celor peste 2.100 de terminale de pe raza municipiului se va produce gradual, într-o fereastră de aproximativ 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Consiliului Local.
Propunerea primarului Chirica, o cacealma?
Dincolo de declarațiile politice și de intenția asumată de a curăța orașul de tentația „păcănelelor”, o analiză riguroasă a textului de lege arată că demersul primarului Mihai Chirica ar putea fi vulnerabil și, în cele din urmă, ineficient. Edilul susține că proiectul său vizează strict interzicerea jocurilor de noroc de tip slot-machine, operând o distincție clară între acestea și agențiile Loto sau casele de pariuri sportive, care ar urma să funcționeze în continuare. Eroarea fundamentală a acestei strategii se află însă chiar în litera legii pe care municipalitatea o invocă pentru a-și justifica demersul.
Conform documentelor publicate în Monitorul Oficial (Partea I), modificările aduse legislației privind jocurile de noroc nu fac nicio diferențiere între tipurile de aparate sau de agenții atunci când deleagă puterea decizională autorităților locale. Legiuitorul tratează industria ca pe un întreg.
Mai exact, noul Articol 18^1, alineatul (1), introdus în legislație, stipulează fără echivoc:
„Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot sau nu desfășura activități de jocuri de noroc.”
Textul legii folosește sintagma generică și atotcuprinzătoare „activități de jocuri de noroc”. Nu menționează nicăieri dreptul aleșilor locali de a fragmenta această interdicție în funcție de specificul aparatelor (slot-machine versus terminale de pariuri).
Ce înseamnă acest detaliu juridic pentru aplicabilitatea hotărârii la Iași:
- Principiul „totul sau nimic”: Conform textului de lege, Consiliul Local are prerogativa de a interzice în totalitate jocurile de noroc pe teritoriul municipiului, nu de a face selecții preferențiale. Dacă se aplică interdicția, ea trebuie să vizeze absolut toate formele de pariere reglementate sub umbrela jocurilor de noroc.
- Vulnerabilitate maximă în instanță: O hotărâre de Consiliu Local care interzice selectiv doar o anumită categorie comercială (păcănelele), în timp ce protejează altele (pariurile), încalcă principiul tratamentului egal. Orice operator de cazino vizat va ataca actul administrativ în contencios administrativ, având șanse majore să obțină anularea lui tocmai pentru că aleșii locali și-au depășit competențele conferite de Art. 18^1.
- Omiterea instrumentului legal corect: Dacă administrația dorea cu adevărat o reglementare strictă, legea îi oferea un alt instrument, mult mai sigur juridic. La același articol, alineatul (4), litera a), se precizează că autoritatea locală stabilește „zonele în care activitățile de jocuri de noroc pot fi desfășurate”. O hotărâre care muta toate aceste activități la periferia orașului ar fi fost conformă cu litera legii și inatacabilă în instanță.
În aceste condiții, limitarea interdicției exclusiv la aparatele de tip slot-machine ridică semne de întrebare asupra finalității reale a proiectului. Promite rezolvarea unei probleme sociale acute, dar este fundamentat pe o interpretare trunchiată a legii, transformând o inițiativă lăudabilă într-o posibilă cacealma administrativă, gata să fie demontată la prima înfățișare în fața judecătorilor.
Transparența fațadelor ca instrument de luptă împotriva adicției
La baza proiectului stau două direcții de argumentare formulate de executivul local: urbanistică și socială. În ceea ce privește latura urbanistică, municipalitatea vizează eliberarea fațadelor comerciale, în special la parterul blocurilor de locuințe. Conform proiectului, transformarea actualelor săli în spații cu fațade transparente ar urma să elimine bannerele stridente și ecranele LED supradimensionate. În industria mondială de profil, izolarea vizuală a interiorului este o tehnică documentată care reduce percepția timpului și favorizează prelungirea sesiunilor de joc, motiv pentru care impunerea transparenței este considerată o măsură directă împotriva mecanismelor de adicție.
Pe palierul social, documentul Primăriei asociază prezența acestor spații cu diverse vulnerabilități. Administrația argumentează că interzicerea va conduce la „reducerea incidenței dependenței de jocuri și a patologiilor asociate (depresie, anxietate), la diminuarea cazurilor de abandon familial, neglijare a minorilor și violență domestică”. Această abordare vizează în principal persoanele cu venituri mici, considerate categoria expusă disproporționat la riscul adicției de jocuri de noroc.
Un punct nevralgic al proiectului este absența unei estimări financiare clare. Primăria Iași nu a prezentat un studiu privind impactul bugetar direct generat de eliminarea celor 150 de afaceri (pierderi din taxe locale, impozite pe clădiri nerezidențiale și salarii). La nivel național, industria este una masivă, operând 102.186 de aparate tip slot-machine.
În lipsa datelor privind deficitul de colectare, argumentația municipalității se bazează pe o proiecție macroeconomică de comportament: fondurile pierdute anterior la slot-machines ar urma să rămână în economia locală, fiind redirecționate către „consumul local sustenabil” – comerț, servicii sau economisire. Totuși, eliberarea simultană a peste 150 de spații comerciale va genera, cel puțin pe termen scurt, o presiune pe piața imobiliară de retail a orașului, până la absorbția acestora de către alte domenii de activitate.
Noua procedură de autorizare: filtrul politic și costuri de 500 lei/mp
Piața jocurilor de noroc nu dispare, ci se restrânge. Jocurile loto tradiționale și agențiile de
pariuri sportive își vor putea continua activitatea, dar sub un nou regulament local de autorizare, care urmează să fie aprobat până la finalul lunii martie. Noua procedură mută decizia de autorizare de la un simplu aviz tehnic direct în plenul legislativ: autorizația se va acorda sau respinge exclusiv prin hotărâre a Consiliului Local. Mai mult, taxa anuală pentru emiterea autorizației a fost stabilită la 500 lei/mp/an (pentru 2026).
Dosarul necesar autorizării devine unul complex și va impune o selecție administrativă riguroasă. Cerințele obligatorii includ: certificat constatator pentru punctul de lucru cu menționarea codului CAEN 9200 (Activități de jocuri de noroc și pariuri), copia licenței de organizare și a autorizației de exploatare de la ONJN, extras de Carte Funciară actualizat și contract de închiriere/comodat sau autorizație de construire, pentru spațiile de la parterul blocurilor, devine imperativ acordul locatarilor, care trebuie obligatoriu avizat de asociația de proprietari, autorizație de securitate la incendiu (dacă documentația tehnică o impune) și contract valid de salubritate și certificate care atestă zero datorii la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetul local, însoțite de dovada achitării taxei de afișaj.
Ofensivă administrativă PNL-USR împotriva jocurilor de noroc
Într-un demers diferit de cel al primarului Chirica (deși acesta este, teoretic, membru PNL) reprezentanții locali ai USR și PNL au depus luni, 4 martie, două proiecte de hotărâre de Consiliu Local ce vizează interzicerea completă a acestor activități, dar și a publicității stradale aferente.
Proiectele depuse astăzi la registratura Primăriei Municipiului Iași sunt asumate transpartinic de Filip Havârneanu (președinte USR Municipiul Iași), Dragoș Popa (liderul consilierilor locali USR) și Daniel Juravle (viceprimar PNL).
La nivel național, Parlamentul a dezbătut în ultimul an o serie de inițiative legislative menite să limiteze extinderea acestei industrii – cum ar fi mutarea sălilor la periferia localităților sau închiderea lor în localitățile sub 15.000 de locuitori.
O victorie de imagine pe un fundament juridic fragil
Proiectul propus de Primăria Iași reprezintă, în forma sa actuală, mai degrabă un exercițiu de imagine publică decât o soluție administrativă care să reziste într-o contestare în instanță.
Prin aplicarea unei interdicții selective — eliminarea „păcănelelor” concomitent cu protejarea pariurilor sportive și a loteriei — municipalitatea forțează o interpretare a legii pe care textul publicat în Monitorul Oficial nu o susține. Această situatie transformă o inițiativă edilitară necesară într-o țintă sigură pentru litigiile în contencios administrativ, riscând anularea ei în instanță pe principiul încălcării tratamentului egal aplicat agenților economici din aceeași industrie.
Mai mult, absența unui studiu de impact economic și ignorarea inițiativelor transpartinice care cer o reglementare unitară (interzicerea totală sau zonarea strictă la periferie) demonstrează o abordare incompletă a unei probleme cu implicații majore.
În final, dincolo de promisiunea unui oraș fără slot-machines, rezultatul concret pe termen scurt pare a fi doar o redesenare birocratică a pieței: impunerea unei taxe locale usturătoare de 500 lei/mp și mutarea deciziei de autorizare a operatorilor rămași într-un filtru eminamente politic — votul din Consiliul Local.
