Sindicatele din Învățământ au solicitat oficial Guvernului retragerea proiectului legii salarizării 2026 din dezbaterea publică, avertizând asupra riscului unor noi acțiuni de protest în sistem. În replică, Ministerul Muncii subliniază că noua grilă vizează echilibrarea sistemului public și oferă garanții că veniturile nete ale cadrelor didactice nu vor scădea în urma implementării actului normativ.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” au transmis un comunicat comun în care solicită refacerea totală a proiectului. Reprezentanții celor peste 300.000 de salariați susțin că forma actuală a documentului nu respectă angajamentele asumate anterior.
Principalele puncte de divergență identificate de liderii sindicali includ:
-
Raportarea la salariul mediu: Sindicatele reclamă eliminarea principiului conform căruia salariul profesorului debutant ar trebui să fie echivalent cu salariul mediu brut pe economie, conform OUG nr. 57/2023.
-
Evoluția în carieră: Reprezentanții cadrelor didactice susțin că noua grilă limitează coeficienții de ierarhizare, ceea ce ar descuraja evoluția profesională.
-
Drepturi salariale: Este criticată intenția de a elimina sau limita indemnizația pentru titlul științific de doctor și reducerea unor sporuri specifice, precum cele pentru predarea în regim simultan sau pentru zonele izolate.
Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, a declarat public, în data de 26 mai, că actuala formă a proiectului creează discrepanțe pentru personalul cu vechime: „Este o palmă dată colegilor care au vechime și experiență în sistem, salariile lor îngheață. Eventual, dacă scad, le dă domnul ministru acolo niște sume compensatorii valabile până în 2031”.
La rândul său, Simion Hăncescu, președintele FSLI, a precizat că, în urma analizelor efectuate de federație, „sunt pierderi de 280 și până la 500 și ceva de lei” pentru un segment important al personalului didactic, dacă proiectul ar fi adoptat în forma actuală.
Argumentele Ministerului Muncii: „Niciun venit nu va scădea”
De cealaltă parte, Ministerul Muncii, prin vocea ministrului interimar Dragoș Pîslaru, a oferit asigurări privind protejarea veniturilor actuale. Poziția oficială a Executivului este că proiectul reprezintă o etapă tehnică în reforma sistemului bugetar, necesară pentru eliminarea inechităților acumulate prin ordonanțe succesive și derogări pe parcursul ultimului deceniu.
Referitor la temerile sindicaliștilor privind reducerea salariilor, Dragoș Pîslaru a declarat că „niciun venit nu va scădea”, mecanismul fiind conceput astfel încât angajații care, după recalculare, ar avea un salariu mai mic decât cel aferent lunii decembrie 2026, să primească o „diferență salarială tranzitorie” până la finele anului 2031.
Guvernul susține că această lege este o condiționalitate strictă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesară finalizarea sa până la începutul verii 2026. Proiectul urmărește unificarea grilelor și eliminarea sporurilor nejustificate, un proces complex care a fost amânat succesiv în anii 2024 și 2025 din cauza contextului electoral.
Contextul istoric al reformei
Legea salarizării unitare a făcut obiectul mai multor runde de negocieri eșuate sau amânate în ultimii ani. În 2023, în timpul grevei generale din educație, Guvernul a aprobat majorări prin memorandumuri, promițând în același timp o lege cadru pentru finalul anului 2023, termen care nu a fost respectat.
Analizele recente, inclusiv cele realizate de specialiști în educație, au arătat că, raportat la indicatorii economici din 2025, nivelul salarial al debutanților și al personalului didactic a rămas sub țintele de atractivitate necesare pentru sistemul public. În prezent, un profesor debutant înregistrează un venit net de aproximativ 3.700 de lei, un nivel care, potrivit sindicatelor, necesită corecții imediate pentru a alinia Educația cu alte sectoare bugetare.
