Demisia lui Andras Demeter din funcția de ministru al Culturii a venit în urma unui incident de comunicare în spațiul public, o parte a opiniei publice susținând însă că ieșirea acestuia a fost determinată de „o simplă ironie” sau invocând reușite punctuale, precum salvarea Radio Chișinău. În acest context, jurnalistul Marco Badea a publicat o retrospectivă a mandatului fostului ministru, subliniind că „performanțele administrative nu pot deveni un cec în alb pentru un limbaj care decredibilizează o întreagă instituție”, amintind o serie de măsuri și decizii administrative controversate.
Un prim punct pe agenda criticilor aduse mandatului lui Andras Demeter vizează deciziile luate în luna martie, la relansarea concursului pentru conducerea Teatrului Național București (TNB). Atunci, Ministerul Culturii a propus ca din comisia de evaluare să facă parte foști candidați care fuseseră anterior respinși cu note slabe. Măsura a fost contestată de mai multe voci din spațiul cultural, care au argumentat că o astfel de decizie afectează meritocrația.
În aceeași perioadă, Ministerul a modificat condițiile de participare la concursurile de management cultural. Noile reguli au stabilit că pot candida doar persoanele cu o experiență de cel puțin 10 ani la conducerea unor instituții publice, limitând astfel accesul artiștilor independenți. Decizia a generat un schimb de replici cu regizoarea Alexandra Badea, ministrul Andras Demeter transmițându-i public:
„Eu vă las să vorbiți, dar nu vă face bine. Arată că sunteți total nepregătită! Nu v-ați făcut lecțiile!”
Un alt moment menționat în analiza mandatului a avut loc în luna decembrie, vizând Opera Maghiară din Cluj. O investigație a publicației Cultura la dubă a arătat că ministrul l-a susținut pentru funcția de conducere pe Iuliu Szép, fost coleg de partid (UDMR) și fost colaborator al Securității, jurnaliștii reclamând faptul că proba interviului ar fi fost doar o formalitate.
Relația cu angajații din cultură și sindicatele
Tensiunile dintre Minister și reprezentanții sectorului cultural s-au manifestat și în interacțiunile directe. O înregistrare publicată de jurnalista Alexandra Tănăsescu a surprins un dialog între ministrul Culturii și arheologul Decebal Vleja (vicepreședinte al federației sindicale CulturMedia). În momentul în care sindicalistul explica problemele legate de subfinanțarea și deficitul de personal din muzee, replica lui Andras Demeter a fost:
„Ori refuzi să înțelegi, ori nu ești capabil!”
O altă măsură care a provocat reacții virulente a fost intenția Ministerului de a introduce un sistem de pontaj orar strict pentru artiștii și creatorii angajați în instituțiile publice. Reprezentanții breslei au argumentat că actul artistic nu poate fi cuantificat în același mod ca munca normată. Actorul Mihai Călin a declarat la acel moment că ideea este „aberantă și imposibilă”, precizând că „nu poţi scrie în fiecare zi, oră cu oră, ce faci”. Sub presiunea publică, proiectul a fost retras în luna februarie.
Decizii privind patrimoniul și drepturile de autor
În toamna anului trecut, Ministerul Culturii a propus ca Institutul Național al Patrimoniului (INP) – instituția tehnică independentă cu rol în protejarea monumentelor istorice – să fie transformat într-un departament subordonat direct ministerului. Specialiștii din domeniu au reacționat inițiind o petiție semnată de peste 6.000 de arhitecți, urbaniști și membri ai societății civile. Aceștia au avertizat că pierderea independenței INP ar putea deschide calea unor proiecte imobiliare neconforme în centrele istorice și ar periclita accesarea fondurilor destinate restaurărilor.
O dispută similară a apărut la finalul anului 2025, odată cu promovarea unei Ordonanțe de Urgență de modificare a Legii dreptului de autor. Proiectul elimina Licențierea Colectivă Obligatorie Extinsă pentru muzica ambientală difuzată în spațiile publice (HoReCa). Zeci de artiști cunoscuți – printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Adrian Despot sau Loredana – au semnat o scrisoare deschisă în care reclamau că modificarea îi lasă fără protecția Organismelor de Gestiune Colectivă, obligându-i pe creatorii independenți să negocieze direct, din poziții inegale, cu marii operatori comerciali.
Eșecul „Statutului Lucrătorului Cultural” și istoricul dosarelor
În ceea ce privește reformele structurale finanțate prin PNRR, o inițiativă centrală a fost „Statutul Lucrătorului Cultural”. Deși proiectul viza protejarea a peste 100.000 de profesioniști din domeniu, implementarea registrului s-a dovedit ineficientă: până în martie 2026, doar 11 persoane reușiseră să se înscrie, conform datelor publicate de Scena9. Răspunsul public al ministrului la aceste dificultăți a fost o recomandare către artiști de a-și „schimba conduita” și de a adopta o abordare antreprenorială.
Pe planul integrității publice, o analiză Hotnews din august 2025 relata că, pe parcursul carierei în administrația publică, Andras Demeter a fost vizat de cinci dosare penale și administrative. Acestea au vizat acuzații de abuz în serviciu, conflict de interese și nerespectarea regimului armelor. Majoritatea s-au soldat cu achitări (inclusiv pe fondul dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu) sau clasări, însă prezența acestora în spațiul public a menținut o imagine controversată.
Sintetizând aceste momente, jurnalistul Marco Badea concluzionează că acceptarea unui limbaj neadecvat și lipsit de consecințe la nivel înalt ascunde riscuri mai profunde pentru instituțiile democratice:
„Alunecarea spre autoritarism începe prin testarea reacției publice la încălcarea normelor. Iar dacă societatea acceptă ca un decident politic să înjure fără consecințe, CHIAR ȘI PE UN TON IRONIC, următorul pas e acceptarea abuzului administrativ, iar apoi a celui legal.”
