Premiile Societății Timișoara, la 36 de ani de la Proclamația din 1990. Context și evoluția temelor civice

La 36 de ani de la citirea Proclamației de la Timișoara din balconul Operei, Societatea Timișoara a decernat premiile anuale dedicate implicării civice și promovării valorilor democratice. Evenimentul, desfășurat la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, a reunit personalități din domeniul cultural, jurnalistic și juridic. OradeIași.ro analizează temele principale ale ediției din acest an, evidențiind tranziția discursului public de la revendicările istorice ale anilor ’90 către dezbaterile contemporane privind funcționarea sistemului de justiție.

Documentul-program elaborat în februarie 1990 și citit la 11 martie în fața a peste 15.000 de participanți a cuprins 13 puncte menite să traseze direcțiile de dezvoltare ale României post-comuniste. Cel mai dezbătut articol, Punctul 8, propunea limitarea temporară a dreptului de a candida la funcții publice pentru foștii activiști comuniști și ofițeri ai Securității.

Prezent la gală pentru a ridica Premiul „Oscar Berger”, Neculai Constantin Munteanu, jurnalist și fostă voce a postului Radio Europa Liberă, a rememorat contextul acelor ani și așteptările legate de aplicarea documentului:

„Primesc acest premiu cu gândurile cele mai bune, deși vine cam târziu. Pentru că sunt deja în al 85-lea an de viață. Dar probabil că organizatorii au așteptat să mă coc puțin. Acum sunt suficient de copt, dacă mai întârziau puțin eram răscopt. Tot timpul am urmărit activitatea Societății Timișoara, pentru că trăgeam speranța că Punctul 8 de la Timișoara va intra în vigoare înainte ca Ion Iliescu să se ducă sus. Din păcate, nu s-a întâmplat acest lucru. Revoluția ne-a prins pe toți pe nepregătite, dar ne-am descurcat foarte bine. Două zile după 16 decembrie 1989, am fost pregătiți noi, cei de la Europa Liberă, să dăm pe post sloganul «Azi în Timișoara, mâine în toată țara», pe ideea nu a incitării, ci a solidarității. Și astfel am contribuit și noi la răspândirea în țară a acestei chemări.”

Evoluția temelor civice: De la lustrație la sistemul de justiție

O temă centrală a dezbaterilor din cadrul ediției curente a fost reevaluarea Proclamației prin prisma provocărilor instituționale actuale. Reprezentanții Societății Timișoara au remarcat că, spre deosebire de perioada imediat următoare schimbării de regim, discursul civic de astăzi se concentrează preponderent pe arhitectura și funcționarea sistemului de justiție.

Brândușa Armanca, vicepreședinta Societății Timișoara, a explicat această schimbare de paradigmă și absența temei justiției din textul inițial:

„Au trecut 36 de ani de la Proclamația de la Timișoara și suntem obligați să arătăm țării că a existat acest document citit în 11 martie 1990. Horia Roman Patapievici spunea despre Proclamație că este prima constituție a revoluției. Și noi credem în acest lucru, pentru că atunci au fost trasate câteva dintre liniile sau direcțiile pe care România ar fi urmat să se dezvolte. Răsfoind cele 13 puncte ale Proclamației, este destul de surprinzător pentru mine că nu am scris nimic de justiție. Iar noi acum suntem într-o mare problemă și într-un hău legat de justiție. Nu am prevăzut atunci cât e de important.”

În contextul analizei modului în care funcționează justiția, Societatea Timișoara a acordat și în acest an Premiul „Secera și Ciocanul”, o distincție cu caracter critic. Laureatele acestei ediții au fost judecătoarele Lia Savonea și Elena Costache. Referitor la acest aspect, Brândușa Armanca a precizat: „Niciodată nu a venit cineva să ridice Premiul Secera și Ciocanul, dar nu am avut grijă să trimitem diploma către destinatari”.

Laureații ediției: Recunoaștere pentru domeniul cultural și civic

Premiile anuale vizează recunoașterea publică a persoanelor și instituțiilor care abordează teme majore ale societății românești. Lista laureaților din acest an a inclus:

• Premiul Speranța: Acordat actorului Victor Rebengiuc și judecătoarei Raluca Moroșanu.
• Premiul Ion Monoran: Acordat actorului Tudor Chirilă și organizației „Inițiativa Timișoara”.
• Premiul Alexandra Indrieș: Oferit artistului plastic Dan Perjovschi.
• Premiul Punctul 12 de la Timișoara: Acordat jurnalistului Cristian Mititelu.
• Premiul Oscar Berger: Oferit jurnaliștilor Niculai Constantin Munteanu, Mihai Voinea și Andreea Pocotilă.

Artistul vizual Dan Perjovschi, autorul unei expoziții retrospective la Muzeul Corneliu Mikloși din Timișoara anul trecut, a comentat distincția primită și rolul protestelor civice în consolidarea democrației:

„Sunt foarte onorat pentru că premiul acesta l-au luat unii dintre colegii și amicii mei, cum e Radu Vancu, Andrei Cornea, redactora mea-șefă de la Revista 22, Andreea Pora, așadar sunt într-o companie selectă. Dar e și ceva haios. Eu sunt artist vizual și mi se dă premiul pentru text. E adevărat că scriu de 30 de ani. Nu doar pe ziduri. Am o rubrică în Revista 22 și am scos niște cărți în care am comentat societatea în care trăiesc. Folosesc textul. Am avut anul trecut o mare expoziție la Timișoara, iar o mare parte din lucrările de pe pereți erau comentarii scrise. Tot timpul am fost un luptător pentru democrație. Acum mi se spune că sunt <activist>. Aproape toate protestele mari le-am prins, pe cele din anii ’90, și a fost greu. Lumea uită, dar fiecare milimetru de avans al democrației în România a fost obținut în stradă.”