Tranziția sistemului educațional românesc către era digitală avansată trece de la faza teoretică la implementarea unor standarde internaționale de competență. Liceul Teoretic „Miron Costin” din Iași a fost desemnat oficial ca unul dintre cele 20 de hub-uri de Inteligență Artificială (AI) la nivel național, fiind singura instituție din județ inclusă în acest program pilot. Dincolo de noutatea tehnologică, acest statut introduce un cadru riguros de certificare ICDL-AI pentru elevi și profesori, transformând orașul într-un punct nodal pentru alfabetizarea digitală de înalt nivel.
Includerea în programul național EduTech 2026, gestionat de ICDL România, reprezintă o validare a infrastructurii și experienței acumulate de instituția ieșeană, care funcționează ca centru acreditat de certificare digitală încă din anul 2011. Statutul de HUB-AI nu reprezintă doar un titlu onorific, ci este un instrument cu implicații directe în parcursul profesional al tinerilor. Alina Scutaru, coordonatoarea centrului ICDL, explică semnificația acestei selecții: „Liceul Teoretic ‘Miron Costin’ din Iași este centru acreditat încă din anul 2011, deci avem o tradiție solidă. Statutul de HUB de inteligență artificială înseamnă că liceul devine un loc în care se învață organizat și responsabil despre AI. Practic, deschidem o ușă către viitorul elevilor noștri”.
În cadrul primei etape a programului, un grup de 20 de elevi beneficiază de formare specializată gratuită, urmată de o examinare pentru obținerea modulului ICDL-AI. Acest demers asigură recunoaștere globală și facilitează accesul la burse sau programe universitare internaționale, certificările fiind extrem de utile pentru echivalarea probelor de competențe digitale de la Bacalaureat sau pentru participarea în proiecte de tip Erasmus. Dincolo de titluri, instruirea pune accent pe „Prompt Engineering”, o tehnică esențială pentru interacțiunea eficientă cu algoritmii, abilitate tot mai solicitată pe piața muncii.
Eficientizarea actului pedagogic prin automatizare
Integrarea instrumentelor de inteligență artificială la catedră este privită ca o soluție pentru una dintre cele mai mari presiuni ale sistemului de învățământ actual: supraîncărcarea birocratică și administrativă a cadrelor didactice. Profesorii implicați în program utilizează tehnologia AI pentru a dezvolta sisteme de feedback automatizat și pentru personalizarea materialelor didactice, reducând timpul alocat sarcinilor repetitive. Profesoara de informatică Oana Boghiu subliniază importanța acestui instrument în contextul volumului de muncă actual: „Cele 20 de ore de curs, pe lângă cele 18 din normă, se adună. Corectarea testelor ocupă mult timp, de aceea lucrez acum la un instrument AI care să faciliteze feedback-ul dat elevilor, un sistem care să-mi automatizeze puțin acest proces. Este un ‘work in progress’”.
Această abordare transformă ora de curs dintr-un transfer unidirecțional de informație într-o experiență interactivă, permițând profesorului să se concentreze pe mentorat. Oana Boghiu clarifică faptul că inteligența artificială nu are rolul de a înlocui factorul uman: „Integrarea AI în cadrul orelor nu înseamnă înlocuirea profesorilor sau a metodelor clasice, ci completarea lor. Profesorul rămâne în continuare ghidul. Inteligența artificială poate fi utilizată pentru simulări, generare de exemple sau sprijin în documentare, însă elevii vor învăța să folosească aceste instrumente ca sprijin pentru învățare, nu ca substitut al efortului personal”.
Gestionarea riscurilor și imperativul gândirii critice
Implementarea inteligenței artificiale în mediul școlar nu este lipsită de provocări etice și educaționale majore. Riscul principal rămâne cel al „copierii fără discernământ”, o situație în care elevii pot prelua răspunsuri eronate fără a le trece prin filtrul propriei judecăți. Oana Boghiu atrage atenția asupra acestui fenomen: „Riscul principal este ca elevul să nu mai citească cerința și să dea totul lui ChatGPT fără să verifice rezultatul, care de multe ori este greșit. Ne-au mai spus colegi că la sfârșitul unor proiecte găsesc mesaje de tipul ‘vrei să te ajut și cu altceva?’, semn că elevul nu a citit nici măcar ce a predat. Acesta este principalul pericol: luarea informației de bună fără a o verifica în alte surse”.
Strategia adoptată în cadrul HUB-ului de la Iași pune un accent deosebit pe alfabetizarea digitală critică. Elevii sunt instruiți să înțeleagă că succesul utilizării AI depinde de precizia instrucțiunilor oferite. „Nu este suficient să știm ce cerem, ci cum cerem. Dacă schimbăm acolo un parametru, s-ar putea să primim un alt răspuns”, explică Oana Boghiu. Astfel, programul vizează dezvoltarea unei gândiri analitice capabile să identifice limitele algoritmilor și să utilizeze AI ca pe un instrument de cercetare controlat.
Contextul investițiilor și modelul de replicare
Această etapă de modernizare a Liceului „Miron Costin” se integrează în eforturile de digitalizare susținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Formarea corpului profesoral în pedagogie digitală a creat premisele necesare pentru ca această instituție să devină un laborator viu de testare. Alina Scutaru menționează interesul crescut al profesorilor: „Recent, toți profesorii din școală au făcut un curs de pedagogie digitală prin PNRR. Elevii sunt deja familiarizați cu tehnologia, dar diferența este că acum vor înțelege mecanismele din spatele acestor instrumente. Când descoperă ce e în spate, reacția lor este de interes autentic”.
Rezultatele obținute în acest proiect pilot de la Iași vor servi drept punct de referință pentru extinderea rețelei naționale de hub-uri tehnologice. Deși programul oferă gratuitate pentru primii 20 de elevi selectați, modelul este gândit să fie sustenabil, oferind ulterior posibilitatea și altor elevi de a obține certificări internaționale contra cost, consolidând astfel poziția Iașului ca centru de excelență în educația digitală a viitorului.
