Aducerea sculpturii „Cap de copil” la Complexul Muzeal Național „Moldova” (CMNM) a generat un scandal în spațiul public, declanșat de un material video de promovare a evenimentului. Videoclipul, care integra opera evaluată la peste 7 milioane de euro într-o estetică de tip fashion-editorial, a stârnit reacții negative din partea specialiștilor și a publicului larg.
Situația a condus la retragerea rapidă a materialului de pe platformele online și la publicarea unor comunicate de delimitare din partea instituțiilor muzeale naționale, deschizând o dezbatere despre normele de expunere și promovare a patrimoniului.
Sculptura „Cap de copil” a fost adusă pentru o perioadă de o săptămână (18-24 mai 2026), fiind însoțită în spațiul expozițional exclusiv de două obiecte personale aparținând sculptorului, piese provenite dintr-o colecție privată.
Specialiștii din domeniul muzeal au remarcat lipsa unui efort curatorial de fond. Evenimentul nu a fost susținut de o cercetare de context, de un aparat critic vizibil sau de o punere în relație a operei cu alte lucrări ori cu traiectoria artistică a lui Constantin Brâncuși. Abordarea organizatorilor a urmat logica relicvei culturale: obiectul de patrimoniu a fost adus pentru simpla sa prezență fizică, tratată ca un eveniment suficient în sine, fără ca instituția gazdă să formuleze un discurs academic sau educativ în jurul acestuia.
Norme de conservare ignorate pentru un clip promovare
Controversa a escaladat odată cu deciziile luate pentru producția materialelor video destinate rețelelor sociale. Datele din interiorul instituției indică faptul că, în timpul filmării clipului, sticla vitrinei de protecție a sculpturii a fost înlăturată.
Pentru procedurile muzeale standard, un asemenea gest reprezintă o încălcare a protocoalelor stricte de conservare și securitate. O operă de artă evaluată la aproximativ 7 milioane de euro a fost expusă direct mediului deschis, decizia fiind justificată exclusiv de considerente de ordin estetic și tehnic ale echipei de filmare (evitarea reflexiilor luminii în materialul video).
Produsul final a fost un videoclip care prezenta o femeie purtând o rochie de mireasă, explorând sălile de la Palatul Culturii. Materialul a generat reacții negative imediate din partea profesioniștilor din cultură, fiind criticat pentru o estetică inadecvată statutului operei. Pe genericul de final al clipului, conceptul și direcția artistică îi erau atribuite lui Andrei Apreotesei, managerul interimar al instituției. Ulterior valului de critici, clipul a fost șters de pe platformele oficiale.
Valul de reacții. George Pleșu: „Kitsch-ul a devenit marcă înregistrată”
Reacțiile din spațiul public au vizat direct calitatea actului de management cultural de la Iași. George Pleșu, manager cultural și observator al scenei artistice locale, a formulat o critică aspră, subliniind consecințele numirilor în funcții publice fără criterii stricte de specialitate.
„Nu a existat niciun efort curatorial: nicio cercetare de context, niciun aparat critic, nicio punere în relație a operei cu alte lucrări sau cu traiectoria artistică a lui Brâncuși. Logica a fost cea a relicvei culturale: obiectul sfânt adus în pelerinaj, a cărui simpla prezență fizică era tratată ca eveniment suficient în sine, fără că instituția să simtă nevoia de a produce și un discurs în jurul lui”, a spus George Pleșu.
În aceeași intervenție, Pleșu a adăugat că materialul retras a „stârnit indignarea atât a celor care se pricep la artă, cât și a publicului larg, care nu poate fi păcălit continuu cu kitsch-ul care a devenit, de câțiva ani, marcă înregistrată în viața culturală ieșeană”.
Dincolo de aspectele regizorale, a fost semnalată și posibila eludare a legislației privind proprietatea intelectuală. Gheorghe Voican, cunoscut pentru implicarea sa de durată în recunoașterea și recuperarea drepturilor de autor pentru operele lui Constantin Brâncuși, a ridicat problema legalității demersului publicitar.
„Ar mai fi de lămurit dacă difuzarea publică a spotului publicitar a avut acordul VISARTA, precum și dacă ORDA s-a autosesizat pentru încălcarea drepturilor morale prin difuzarea publică a acestui spot publicitar”, a atras atenția Voican.
Muzeul Național de Artă se delimitează, Palatul Culturii nu își asumă clipul
Pentru a clarifica situația, Muzeul Național de Artă al României (MNAR), instituția de la care provine lucrarea de patrimoniu, a emis un comunicat de presă prin care a dezavuat public asocierea cu producția video. Documentul include și explicațiile solicitate conducerii de la Iași.
„În legătură cu video-ul de promovare a lucrării «Cap de copil» de Constantin Brâncuși, expusă temporar la Complexul Muzeal Național «Moldova» Iași, precizăm că acesta nu a fost realizat cu știrea Muzeului Național de Artă al României. Instituția noastră nu a fost informată cu privire la realizarea materialului și nu și-a dat acordul pentru conținut și pentru utilizarea logo-ului MNAR în cadrul acestuia”, a transmis muzeul bucureștean.
Conform aceluiași comunicat, reprezentanții Palatului Culturii din Iași s-au distanțat, la rândul lor, de responsabilitatea decizională a materialului, transmițând către MNAR următoarele precizări:
„Ministerul Culturii, Muzeul Național de Artă a României, precum și Complexul Muzeal Național Moldova (Palatul Culturii din Iași) nu au avut nici o implicare în realizarea acestor clipuri. Partenerii Palatului Culturii din Iași nu au fost implicați și nu și-au dat acordul asupra materialelor respective, care nu prezintă în nici un fel poziția acestor instituții. Managerul Palatului Culturii din Iași NU a coordonat artistic realizarea lor, iar apariția siglelor la finalul clipurilor a fost din dorința artiștilor de a mulțumi instituțiilor pentru aducerea în premieră a unei lucrări Brâncuși la Iași.”
La finalul comunicatului, MNAR a ținut să separe incidentul instituțional de valoarea operei în sine: „Dincolo de această situație, ne bucurăm să vedem interesul extraordinar al publicului pentru opera lui Constantin Brâncuși, vizibil în coada formată azi pentru vizitarea expoziției”.
Solicitarea de informații publice trimisă de Ora de Iași
Pentru a clarifica aspectele procedurale și financiare, redacția Ora de Iași a transmis o solicitare oficială, în baza Legii 544/2001, către conducerea CMNM. Am solicitat răspunsuri documentate cu privire la următoarele puncte:
- Aprobarea conceptului: Existența unui aviz prealabil de specialitate pentru scenariul materialului video.
- Costurile implicate: Sursa de finanțare a producției și detalierea eventualelor costuri din bugetul instituției sau a acordurilor de parteneriat.
- Securitatea lucrării: Procedura prin care s-a autorizat îndepărtarea sarcofagului din sticlă și documentele aferente.
- Asumarea instituțională: Modul în care conducerea evaluează impactul acestui material asupra imaginii Palatului Culturii.
Până la momentul publicării acestui articol, redacția noastră nu a primit un răspuns oficial din partea instituției la aceste întrebări.
