Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) se pronunță joi, 23 iulie 2026, în recursul privind drepturile salariale restante ale magistraților, o dispută financiară estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Cazul aduce în fața instanței supreme tensiunea dintre constrângerile bugetare invocate de Executiv și pretențiile salariale ale autorității judecătorești, în timp ce normele europene obligă la analizarea oportunității unei trimiteri preliminare.
Litigiul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București (CAB) a admis, pe 5 mai 2026, acțiunea intentată de Înalta Curte. Instanța de fond a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale stabilite retroactiv începând cu anul 2018, impunând un termen de 10 zile pentru punerea în executare de la data rămânerii definitive.
Decizia CAB a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi pentru neconformare. În fața completului de judecâtă, reprezentanții Guvernului au solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate și trimiterea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cerând suspendarea cauzei până la o lămurire europeană.
Argumentele Guvernului și constrângerile bugetare
Reprezentanții Executivului au susținut în instanță că hotărârea primei instanțe afectează atribuțiile constituționale ale puterii executive și legislative în materie bugetară. Conform legislației privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea bugetului, rectificările bugetare și gestionarea fondului de rezervă reprezintă competențe exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
În susținerea poziției oficiale, premierul interimar a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ. Suma de 5 miliarde de lei solicitată în proiectul de buget pentru instanța supremă reprezintă o majorare de aproximativ 50% față de anul anterior, fonduri destinate unor drepturi salariale rezultate din hotărâri judecătorești aplicate retroactiv din 2018.
Conform articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), instanțele ale căror decizii nu mai pot fi atacate în căile ordinare de atac au obligația să adreseze întrebări preliminare CJUE atunci când în fața lor este ridicată o chestiune de drept european.
În cadrul dezbaterilor juridice, reprezentanții Guvernului au punctat că modalitatea de garantare a drepturilor salariale ale magistraților, analizată prin prisma constrângerilor macroeconomice și a țintelor de deficit bugetar asumate de România, intersectează principii fundamentale ale Uniunii Europene privind statul de drept și sustenabilitatea fiscală. În acest context, neadresarea unei întrebări preliminare poate ridica probleme de procedură în contenciosul european.
