Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au constatat un prejudiciu de 8,7 milioane de lei bugetului de stat, generat printr-o schemă de evaziune fiscală în construcții. O societate comercială de profil a înregistrat cheltuieli fictive de 27 de milioane de lei, utilizând facturi emise prin sistemul RO e-Factura de către patru firme fantomă, scopul final fiind disimularea utilizării forței de muncă nedeclarate.
Investigația indică adaptarea metodelor de fraudare la noile sisteme digitale de raportare. Datele publicate de autorități arată că implementarea facturării electronice asigură trasabilitatea documentelor, însă validarea prestării efective a serviciilor în teren necesită investigații suplimentare din partea organelor de control.
Conform comunicatului ANAF Antifraudă, societatea de construcții vizată de verificări a utilizat personal ale cărui venituri salariale nu au fost declarate. Pentru a justifica ieșirile financiare din firmă și a acoperi costurile forței de muncă la negru, administratorii au creat un circuit economic documentar fictiv.
Inspectorii au identificat interpunerea a patru societăți cu un comportament fiscal specific firmelor fantomă. Aceste entități au emis facturi false care atestau prestarea unor servicii inexistente reprezentând „achiziții de forță de muncă”. Pentru a conferi tranzacțiilor o aparență de legalitate, documentele fiscale au fost încărcate și transmise prin sistemul național oficial RO e-Factura.
Arhitectura acestui circuit financiar, așa cum reiese din constatările DGAF, s-a bazat pe următoarele coordonate tehnice:
- Înregistrarea pe numele unor interpuși: Societățile emitente figurau în acte pe numele unor persoane fără implicare sau cunoștință reală despre activitatea comercială desfășurată.
- Simularea conformării fiscale: Firmele depuneau declarații fiscale, însă procedura era realizată formal și sporadic.
- Raportări necorelate: Informațiile transmise către autorități erau incomplete, având scopul de a menține aparența bunei-credințe și de a eluda filtrele automate de risc ale Fiscului.
Impactul bugetar și sesizarea organelor de urmărire penală
Prin neplata taxelor și impozitelor aferente veniturilor salariale pentru muncitorii utilizați în realitate, societatea a prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu aproximativ 8,7 milioane de lei. Din perspectivă macroeconomică, sustragerea de la plata sarcinilor fiscale pe muncă generează un dezechilibru concurențial direct față de companiile din piață care își achită integral obligațiile declarative și financiare.
Ca urmare a constatărilor, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente. Procedura urmărește analizarea faptelor, identificarea beneficiarilor reali ai circuitului și dispunerea măsurilor legale pentru recuperarea prejudiciului stabilit. Domeniul construcțiilor înregistrează, din punct de vedere statistic, o vulnerabilitate constantă la fenomenele de fraudă, generată de deficitul de forță de muncă și de costurile asociate taxării salariilor. Costul fiscal al muncii rămâne unul dintre factorii principali care alimentează evaziunea.
