Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 10 iunie 2026, amânarea pronunțării în dosarul deschis de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Așteptata decizie CCR pe ordonanța SAFE a fost reprogramată pentru data de 18 iunie. Motivul oficial al acestei amânări este unul de natură procedurală, decurgând din lipsa unui document esențial la dosar, situație care evidențiază o posibilă tergiversare a soluționării acestui conflict instituțional.
Ședința de miercuri, programată inițial pentru ora 12:00, avea ca scop principal tranșarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvern și Parlament, declanșat de emiterea Ordonanței de Urgență 38/2026 de către cabinetul interimar Ilie Bolojan.
Judecătorii constituționali au fost însă puși în imposibilitatea de a emite un verdict. Cauza blocajului o reprezintă nedepunerea concluziilor de către judecătorul raportor al acestui dosar, Iulia Scântei. În absența acestui raport de sinteză obligatoriu, plenul Curții poate doar să dezbată speța, fiind lipsit de instrumentul procedural necesar pentru a adopta o hotărâre finală.
Surse din mediul juridic indică faptul că această sincopă procedurală nu este neapărat accidentală. Iulia Scântei a fost numită la CCR la propunerea Partidului Național Liberal, aceeași formațiune politică din care face parte și premierul interimar Ilie Bolojan, semnatarul ordonanței contestate. Acest detaliu alimentează ipoteza unui artificiu tactic menit să ofere timp suplimentar Executivului și să amâne un eventual eșec juridic.
Acuzațiile lui Sorin Grindeanu: Guvernul demis și dublarea Parlamentului
Miza reală a acestui dosar depășește simpla implementare a Programului SAFE, vizând limitele de putere ale unui guvern care și-a pierdut sprijinul politic. În sesizarea înaintată Curții, Sorin Grindeanu argumentează că Executivul condus de Ilie Bolojan și-a depășit atribuțiile emițând o ordonanță de urgență după ce fusese deja demis prin moțiune de cenzură.
Un al doilea argument adus de liderul PSD se referă la încălcarea separației puterilor în stat prin suprapunerea legislativă. Ordonanța 38/2026 reglementează soluții care se aflau deja în procedură parlamentară, fiind în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a plenului celor două Camere.
Prin această acțiune, cabinetul interimar s-ar fi transformat într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul. Sesizarea subliniază că această atitudine reprezintă o abdicare de la obligația de loialitate constituțională pe care Guvernul, ca legiuitor delegat, o are față de Parlament, unica autoritate legiuitoare primară a țării. Președintele Camerei Deputaților solicită astfel CCR nu doar să constate conflictul, ci și să traseze conduita obligatorie pentru restabilirea ordinii instituționale.
Pentru o înțelegere clară a contextului, trebuie făcută o distincție netă între actualul dosar și cel soluționat recent de Curte. În urmă cu puțin timp, partidele AUR, S.O.S. România și PACE au contestat Ordonanța SAFE la CCR.
În acel caz, sesizarea a fost respinsă, iar judecătorii au confirmat constituționalitatea conținutului actului normativ. Formarea Programului SAFE și prevederile sale tehnice au trecut așadar filtrul de legalitate.
