Un imobil autorizat pentru două etaje s-a transformat fizic într-un bloc cu nouă niveluri în mijlocul Iașului, însă instanța a decis că niciun factor de decizie din Primărie nu poate fi tras la răspundere penală. Prima sentință din dosarul „Flux” îi achită pe primarul Mihai Chirica și pe fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, judecătorii demontând rechizitoriul DNA din lipsă de probe directe. Bilanțul legal al unei afaceri imobiliare de milioane de euro arată o justiție în care funcționarii de execuție merg la închisoare, iar liderii administrativi beneficiază de prezumția de nevinovăție pe fondul unor erori de tehnică judiciară și portițe birocratice.
Autorizație pentru 400 de metri pătrați, intabulare pentru 60 de apartamente
Cazul Flux reprezintă o radiografie a modului în care documentațiile de urbanism pot fi eludate fără consecințe penale pentru emitent. În 2012, Primăria Iași a eliberat societății Flux SRL o autorizație de construire pe strada Vasile Lupu pentru un imobil cu două niveluri de subsol, parter și un singur etaj. Înălțimea maximă aprobată era de 13 metri.
La momentul recepției și al intabulării finale din 2018, la fața locului exista o clădire de apartamente cu 9 niveluri și o suprafață utilă de 5.705 metri pătrați, deși autorizația permitea o suprafață de doar 400 de metri pătrați. Procesul de legalizare a acestei discrepanțe majore a atras atenția procurorilor anticorupție în 2022. Acuzațiile formulate au fost de abuz în serviciu și fals intelectual, vizând deopotrivă conducerea Primăriei, funcționarii de la Cadastru și beneficiarul investiției.
Principiul dubiului și dovezile scoase la imprimantă
Axa centrală a apărării și, implicit, a deciziei de achitare a primarului Mihai Chirica și a fostului viceprimar Gabriel Harabagiu a fost lipsa probelor directe care să ateste intenția sau implicarea lor asumată în falsificarea actelor de edificare.
Judecătorul a aplicat principiul juridic in dubio pro reo – orice dubiu operează în favoarea inculpatului. Dosarul DNA a eșuat în a demonstra indubitabil că liderii municipalității au coordonat intabularea ilegală:
- Documentele din biroul primarului: Găsirea actelor clădirii Flux în biroul lui Mihai Chirica la perchezițiile din ianuarie 2022 a fost considerată o probă circumstanțială. Instanța a reținut că primarul le-ar fi putut solicita pur și simplu pentru a se documenta intern, scandalul izbucnind în presă cu două săptămâni înainte de descinderile procurorilor.
- Mesajele text: Discuțiile purtate pe telefon între primar și funcționarul Gabriel Ghergheșanu nu conțineau dispoziții de a încălca legea, ci doar cereri de confirmare a unor adrese.
- Semnăturile viceprimarului: Poate cel mai vulnerabil punct al rechizitoriului a fost probarea semnăturilor de pe certificatele de edificare. Documentele depuse la dosar erau fie copii color la imprimantă, fie prezentau o semnătură „reprodusă/imitată”, conform expertizei grafoscopice. Nefiind vorba de o semnătură olografă, executată cu pixul pe foaia originală, instanța nu a putut stabili dincolo de orice dubiu rezonabil că Gabriel Harabagiu a fost cel care a asumat legal respectivele înscrisuri.
Soluția de achitare a fost astfel dictată de articolul 16, alineatul 1, litera c) din Codul de Procedură Penală: nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea de care este acuzată. Mărturiile funcționarilor care au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției nu au putut fi folosite ca probe unice și determinante pentru condamnarea superiorilor, așa cum prevede legislația actuală.
Portițele de la Cadastru și funcționarul de sacrificiu
În lipsa unor vinovați la vârful Primăriei pentru atestarea unei clădiri total diferite de cea autorizată, sancțiunile penale s-au oprit la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) și la beneficiarul afacerii.
Înscrierea clădirii în cartea funciară a fost aprobată în decembrie 2018 de registratorul Mariana Popa, aceeași persoană care respinsese exact aceeași cerere cu două luni înainte, din cauza unor neconcordanțe de suprafețe. Avizarea favorabilă a fost posibilă prin exploatarea unor lacune administrative clare: legea nu obligă inspectorul OCPI să facă verificări pe teren, nici nu impune anexarea autorizației de construire la dosarul de intabulare. Registratorul operează exclusiv pe baza hârtiilor depuse.
Instanța a exclus eroarea materială în cazul registratorului OCPI, argumentând prin experiența de 14 ani a funcționarei, care ar fi trebuit să identifice anomalia celor două certificate de edificare cu același număr, dar cu conținut diferit. Mariana Popa a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare, magistrații ținând cont de o condamnare anterioară, din 2010, tot pentru abuz în serviciu într-un caz similar de intabulare, unde fusese salvată doar de prescripție.
Beneficiarul blocului de 60 de apartamente, omul de afaceri Tudor Cheșcu, a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, fiind considerat complice la abuz în serviciu. Societatea Flux SRL a fost sancționată cu o amendă penală de 500.000 de lei și interdicția de a mai executa lucrări de construcții timp de trei ani.
