Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat oficial sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu gestionarea fondurilor utilizate de partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în campania electorală prezidențială din 2025. Decizia instituției a venit ca răspuns la o serie de interpelări parlamentare care vizau sume record refuzate la rambursare și circuite financiare suspecte de eludarea legii.
Demersul deputatului Alexandru Muraru și acuzațiile de fraudă

Ancheta a fost accelerată în urma intervenției deputatului PNL de Iași, Alexandru Muraru, care a solicitat oficial președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, clarificări privind legalitatea cheltuielilor masive raportate de AUR. În interpelarea sa (nr. 3197A/24.11.2025), parlamentarul ieșean a descris situația drept una de o gravitate fără precedent:
„Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025 a scos la iveală practici financiare de o gravitate excepțională, care ridică suspiciuni rezonabile privind spălarea de bani, finanțarea ilegală și fraudarea legislației electorale de către formațiunea politică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).”
Muraru a evidențiat în documentul trimis către AEP că sume colosale din bugetul de stat ar fi fost solicitate ilegal pentru a acoperi servicii media suprataxate și mecanisme de propagandă mascată.
Datele tehnice: Mecanismul „scrisorilor electorale” și prețurile media
Controlul AEP s-a concentrat pe câteva puncte critice unde realitatea financiară din teren nu a corespuns cu documentele justificative depuse de partid. Dincolo de refuzul de a rambursa 17 milioane de lei, instituția a identificat anomalii în contractele cu entitățile media și în producția materialelor de propagandă.
Principalele cifre care au dus la sesizarea penală sunt:
- Costuri de publicitate disproporționate: S-au identificat plăți de aproximativ 1.000.000 de euro pentru o singură zi de promovare, cu emisiuni facturate la 450.000 de euro per ediție.
- Sancțiunea pentru „scrisorile electorale”: Confiscarea a 5 milioane de lei aferente unui circuit financiar suspectat că a mascat finanțarea de către terți a 4 milioane de scrisori electorale.
- Datorii acumulate: Se estimează că pierderile financiare ale AUR, generate de sancțiunile AEP din campaniile 2024 și 2025, se ridică la aproape 50 de milioane de lei.
Răspunsul oficial al AEP: Confirmarea suspiciunilor penale
Răspunsul transmis de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, către Camera Deputaților subliniază că instituția și-a epuizat competențele administrative și a transferat dosarul către procurori. În documentul nr. 20163 din 19.12.2025, AEP precizează:
„Având în vedere că în cadrul controlului efectuat privind respectarea prevederilor legale referitoare la finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale au apărut suspiciuni privind săvârşirea unor fapte de natură penală, au fost sesizate organele de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”
Mai mult, instituția confirmă că probele au fost deja trimise către structura supremă de parchet:
„Rezultatele controlului precum și documentele aferente au fost înaintate către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – Secția de urmărire penală.”
Implicații politice și riscul de control extern
O temă majoră ridicată în cadrul acestui control este cea a dependenței financiare a partidului față de entități private, în contextul în care statul refuză să deconteze cheltuielile declarate nelegale. Această situație pune sub semnul întrebării integritatea procesului electoral, existând riscul ca datoriile masive să devină pârghii de control extern asupra unui partid parlamentar.
AEP a clarificat faptul că „activitatea subsumată constatării și sancționării faptelor penale excedează atribuțiilor” sale, lăsând în sarcina procurorilor încadrarea juridică exactă (fals, uz de fals, spălare de bani sau deturnare de fonduri). Până la o decizie definitivă a justiției, AUR rămâne cu cea mai mare sumă invalidată la plată din istoria recentă a campaniilor prezidențiale din România.


