Ministerul Muncii a publicat vineri după-amiază draftul pentru noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, alături de anexele care detaliază grilele pentru fiecare familie ocupațională. Publicarea documentului transferă presiunea în curtea partidelor politice și a sindicatelor, în condițiile în care discrepanța dintre fondurile europene disponibile prin PNRR și cererile salariale ale angajaților la stat este de aproape 8 miliarde de lei. Nemulțumite de noile plafoane, sindicatele din Sănătate au anunțat deja proteste pentru ziua de luni în peste 500 de spitale.
Adoptarea noii legislații reprezintă o condiție obligatorie pentru deblocarea fondurilor aferente jalonului 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Problema majoră care blochează consensul politic este anvelopa bugetară limitată.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat vineri că, în urma celor 14 sesiuni de consultări cu sindicatele, s-a conturat un deficit major între cererea angajaților și posibilitățile trezoreriei. Statul român nu are capacitatea fiscală de a susține pretențiile partenerilor sociali.
„Am constatat că solicitările din partea sectorului public și al sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. Pe structura actuală de angajamente fiscal-bugetare ale României, lucrul acesta nu poate fi rezolvat”, a declarat oficialul.
Dragoș Pîslaru a precizat că, în urma renegocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, plafonul maxim acceptat pentru creșterea masei salariale a fost fixat la 7,3% din PIB, echivalentul a 12,1 miliarde de lei. Orice depășire a acestei sume (cum este varianta de 30 de miliarde susținută anterior de social-democrați) ar atrage respingerea reformei la Bruxelles și blocarea banilor europeni.
Ce prevăd noile grile: valoare de referință de 4.100 de lei și reguli stricte pentru sporuri
Conform draftului oficial, noua lege ar urma să intre în vigoare la data de 1 decembrie 2026. Arhitectura sistemului de plată plafonează o serie de sporuri și condiționează viitoarele majorări de performanța economică a statului.
Principalele modificări propuse:
- Valoarea de referință fixă: Pentru luna decembrie 2026 și întregul an 2027, baza de calcul pentru salariile bugetarilor va fi de 4.100 de lei. Începând cu 2028, această valoare va fi indexată anual doar dacă Guvernul respectă ținta de reducere a ponderii cheltuielilor salariale în PIB.
- Sistemul Sanitar: Gărzile de urgență efectuate în afara programului vor fi plătite la tariful orar al salariului de bază. Pentru gărzile din weekend și sărbători legale, se va aplica un spor fix de 20%. Medicii chemați de acasă vor primi 40% din tariful orar pentru perioada de gardă la domiciliu, iar gărzile de monitorizare vor fi remunerate la 75% din tariful celor de urgență.
- Educație: Profesorii care predau simultan la mai multe clase, personalul din învățământul special și cadrele didactice din localitățile izolate vor beneficia de un spor cuprins între 5% și 15% din salariul de bază.
- Administrație și Transporturi: Personalul contractual va primi un spor de 5% pentru condiții grele. Pentru angajații din instituțiile finanțate din venituri proprii (cu rol în siguranța aeronautică, feroviară, rutieră), sporurile specifice pot atinge 20%, existând și posibilitatea unui spor de performanță echivalent.
- Sistemul de Apărare: Pentru misiunile cu risc ridicat, proiectul introduce coeficienți suplimentari care pot genera majorări de până la 70%, alocate strict în funcție de specificul misiunii.
Decizia finală se mută marți. Executivul cere partidelor să își asume votul
Publicarea documentului a generat reacții imediate din partea partenerilor sociali. Sindicatele atrag atenția că eliminarea anumitor sporuri actuale se va traduce în scăderi reale de venituri pe fluturașul de salariu. Ca primă măsură de forță, angajații din Sănătate vor bloca activitatea luni, timp de două ore.
În plan politic, soarta legii rămâne incertă. Consilierul prezidențial Radu Burnete a subliniat, la finalul consultărilor de la Cotroceni, că actualul Guvern are un mandat limitat, iar responsabilitatea asumată a acestei reforme aparține exclusiv liderilor partidelor parlamentare.
„Avem un guvern interimar, care a jucat mai degrabă un rol de secretariat în aceste discuții. Astăzi (vineri, n.r.), la Cotroceni, a fost o dezbatere tehnică […]. Ne vom reuni din nou marți, cu reprezentanții partidelor, în prezența liderilor politici, pentru a încerca să tragem o concluzie dacă reușesc să își asume un proiect pe care să îl depună la Parlament și să fie adoptat”, a explicat Radu Burnete.


