Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că principala prioritate a formațiunii sale, în eventualitatea preluării guvernării, este indexarea pensiilor și salariilor cu rata inflației, concomitent cu respectarea angajamentelor fiscale anterioare ale României. Promisiunea, lansată în contextul în care premierul desemnat Siegfried Mureșan își pregătește programul de guvernare, a stârnit critici atât din partea analiștilor economici, cât și din interiorul propriului partid, care atrag atenția asupra impactului bugetar major și a lipsei surselor de finanțare.
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău și membru PSD, a criticat public inițiativa, catalogând-o drept lipsită de acoperire financiară. Într-o declarație acordată Agerpres, edilul a estimat costul indexării la aproximativ 27 de miliarde de lei (peste 5 miliarde de euro), sumă pentru care liderul PSD nu a indicat o sursă de proveniență. Toma a pus sub semnul întrebării posibilitatea obținerii de împrumuturi pentru acoperirea acestor costuri și a încadrat declarațiile lui Grindeanu în registrul populismului preelectoral. Acesta a avertizat că astfel de măsuri au generat în trecut deficite bugetare care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru creditorii externi ai României.
La rândul lor, analiștii economici consideră planul dificil de implementat în actualul context fiscal. Analistul Adrian Negrescu, citat de Ziare.com, a explicat că o majorare a pensiilor și salariilor cu 7% (considerat un scenariu optimist pentru începutul anului 2027) ar necesita un efort bugetar de peste 26 de miliarde de lei. Din această sumă, doar creșterea pensiilor ar reprezenta între 12 și 13 miliarde de lei.
Negrescu a subliniat contradicția dintre aceste promisiuni și realitatea constrângerilor bugetare. România urmează să înregistreze anul viitor un vârf de plată al datoriei publice, estimat la peste 100 de miliarde de lei (circa 21 de miliarde de euro). În plus, guvernul este obligat să reducă cheltuielile pentru a atinge o țintă de deficit bugetar de 5,2% din PIB, obiectiv care ar face dificilă justificarea unor majorări salariale în fața Comisiei Europene și a finanțatorilor internaționali.
Potrivit expertului, soluțiile de acoperire a unui asemenea deficit sunt limitate: fie creșterea gradului de colectare prin reducerea evaziunii fiscale, fie majorarea taxelor existente sau introducerea unora noi. Varianta creșterii împrumuturilor este considerată neviabilă, având în vedere ritmul actual de îndatorare, estimat la aproape 60 de miliarde de euro anual.
Analistul a evidențiat și o contradicție recentă în deciziile PSD, reamintind că, la inițiativa aceluiași lider, Parlamentul a amânat eliminarea plății contribuțiilor totale pentru contractele part-time, invocând un impact bugetar negativ de 2,5 miliarde de lei, o sumă de zece ori mai mică decât cea necesară pentru indexarea propusă. O alternativă teoretică ar fi finanțarea investițiilor exclusiv din fonduri europene de coeziune (unde România mai are disponibile 20 de miliarde de euro din alocarea 2021-2027), eliberând astfel fonduri de la bugetul de stat, demers care ar necesita însă o planificare și o voință politică semnificative.
Înainte de implementarea oricăror măsuri, Sorin Grindeanu a declarat că, dacă ar ocupa funcția de prim-ministru, ar aloca primele două săptămâni evaluării exacte a situației financiare a țării. Afirmația a fost primită cu reticență de specialiști, Adrian Negrescu exprimându-și, pentru Ziare.com, îngrijorarea că liderul celui mai mare partid din Parlament ar putea să nu cunoască datele bugetare aflate deja în domeniul public prin intermediul Ministerului de Finanțe.
