Topul marilor averi nejustificate. Direcția Regională a Finanțelor Publice Iași domină clasamentul național la încasări pe luna mai

Segmentul marilor averi din regiunea Moldovei este vizat, după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat cel mai recent bilanț al controalelor privind verificarea situației fiscale personale. Datele centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor arată că structurile de control au finalizat o amplă campanie de auditare a persoanelor fizice al căror patrimoniu sau fluxuri financiare au fost în neconcordanță flagrantă cu veniturile declarate.

În perioada iulie 2025 – mai 2026, inspectorii ANAF au desfășurat la nivel național 1.102 acțiuni de control fiscal focalizate exclusiv pe persoanele fizice. Rezultatele financiare ale acestei operațiuni indică sume record atrase la bugetul de stat: Creanțe fiscale suplimentare stabilite: 540.243.299 lei, măsuri asigurătorii instituite: 123.514.438 lei.

„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Recordul din luna mai: Iașul, în fruntea topului național

Doar în cursul lunii mai 2026, la nivel național au fost emise 56 de decizii de impunere, valoarea totală a creanțelor stabilite suplimentar fiind de 54.636.713 lei.

Analiza detaliată a acestor decizii scoate la iveală că cea mai mare sumă confiscată de stat provine din zona de activitate a inspectorilor ieșeni. Topul primelor trei cazuri din luna mai arată astfel:

La nivelul întregului an de raportare (iulie 2025 – mai 2026), recordul absolut rămâne deținut de DGRFP Ploiești (AJFP Prahova), cu o decizie de 23.075.130 lei, urmată îndeaproape de două dosare instrumentate de DGRFP București, de 22,5 milioane lei, respectiv 21,5 milioane lei.

Cum se ascund banii și de ce pică argumentele în fața inspectorilor

Conform inspectorilor antifraudă, justificările oferite de cei verificați au urmat tipare repetitive. În majoritatea cazurilor, persoanele fizice au susținut că fondurile utilizate proveneau din:

• Sume masive deținute în numerar la începutul perioadelor verificate;

• Venituri realizate în străinătate;

• Împrumuturi sau donații primite de la alte persoane fizice.

Problema trasabilității: În urma verificărilor încrucișate și a schimburilor de informații cu state terțe, ANAF a demontat aceste apărări. Analizele au demonstrat că persoanele indicate drept „generoși donatori” sau creditori nu aveau, în realitate, capacitatea financiară de a acorda acele sume. Totodată, a lipsit complet o trasabilitate legală sau documente justificative care să ateste existența reală a banilor înainte de efectuarea achizițiilor.

Banii nedeclarați au fost depistați direct în circuitul economic legal prin operațiuni specifice:

• Depuneri masive de numerar în conturi bancare personale sau ale firmelor controlate;

• Creditări substanțiale acordate societăților comerciale sau majorări de capital social;

• Achiziții de bunuri mobile (autoturisme de lux) și imobile (terenuri, clădiri) plătite în cash.