Diferențele dintre notele acordate inițial și cele stabilite în urma contestațiilor la proba de Bacalaureat la istorie sunt rezultatul unei aplicări neuniforme a grilei de corectare, avertizează Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie. Într-o analiză realizată pentru redacția noastră, expertul punctează faptul că dificultatea examenului nu vine din elaborarea baremului, ci din gradul ridicat de subiectivitate al evaluatorilor.
Mihai Manea consideră că documentul de evaluare este unul riguros, însă lipsa unei metodologii unitare de interpretare în centrele de corectare creează inechități între candidați.
„Baremul de evaluare și notare la disciplina Istoria Românilor este unul dintre cele mai bine și meticulos elaborate – sunt oferite soluții pentru fiecare caz în parte. Astfel, baremul oferă soluția de a puncta orice mod de redactare a răspunsului corect. De aici, rezultă faptul că problema rezidă în modul în care acesta este aplicat la evaluare”, explică profesorul Mihai Manea.
Această discrepanță este alimentată de abordări diferite la nivelul cadrelor didactice:
-
Evaluatorii stricți: Penalizează orice formulare care se abate de la standardele rigide, chiar dacă esența istorică este corectă.
-
Evaluatorii permisivi: Pot acorda punctaje unor eseuri cu un stil literar plăcut, dar care nu bifează cerințele tehnice obligatorii din barem.
Efectul este unul direct asupra rezultatelor: dacă un candidat redactează un eseu la Subiectul III într-un mod elaborat, dar nu atinge cerințele tehnice din barem, punctajul nu poate fi acordat, indiferent de calitatea stilistică a textului.
Unde pierd elevii puncte? Analiza erorilor tehnice
Potrivit expertului, succesul la examen nu depinde doar de cunoașterea faptelor istorice, ci de abilitatea de a procesa informația conform cerințelor specifice de logică și cauzalitate. Lipsa de exercițiu la clasă pe aceste structuri duce la pierderea punctajului chiar și în cazul elevilor bine pregătiți.
Mihai Manea atrage atenția asupra unor itemi cu grad ridicat de dificultate:
-
Relația cauză-efect: Elevii trebuie să selecteze două informații, să precizeze rolul fiecăreia și să stabilească legătura logică. Mulți eșuează în a clarifica rolul de cauză, respectiv efect.
-
Punctul de vedere: „Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile. Punctajul total se acordă răspunsului format din punctul de vedere și din cele două informații selectate”, subliniază Manea.
-
Argumentarea: Utilizarea conectorilor de cauzalitate (precum „deoarece”, „pentru că”) și a celor de concluzie (ex: „așadar”) este obligatorie. Fără acești conectori, demonstrația este considerată incompletă.
Pentru a reduce volatilitatea notelor și a asigura un proces de examinare mai predictibil, Mihai Manea propune standardizarea evaluării la clasă. Profesorul sugerează că această măsură ar trebui să fie primul pas pentru creșterea calității actului didactic la nivel liceal.
Prin exersarea constantă a baremelor oficiale în timpul orelor de curs, elevii învață să își structureze gândirea conform cerințelor de examen. Această familiarizare reduce subiectivitatea profesorului la clasă și, implicit, șansele ca elevul să fie surprins de o corectare riguroasă în timpul examenului de Bacalaureat. În viziunea sa, antrenamentul pentru „rigurozitatea baremului” este singura cale de a transforma o notă dintr-o chestiune de percepție într-o oglindă fidelă a competenței.
