Bujorul, desemnat floare națională: parcursul de la inițiativă academică la lege promulgată

Ieri, 15 mai, a fost marcată ziua bujorului românesc, în urma intrării în vigoare, în 2022, a legii care acordă acestei plante statutul de bujorul floare națională. Decizia legislativă este rezultatul unei campanii de lobby civic și academic începute în 2013. Din perspectivă sociologică, procesul ilustrează modul în care un element botanic și folcloric este instituționalizat și transformat în instrument de branding de stat.

În 2013, o echipă de la Facultatea de Horticultură din București, coordonată de profesorul Florinel Toma, a publicat o propunere pentru desemnarea unei flori naționale, subliniind o realitate juridică: România nu avea o plantă recunoscută oficial cu acest statut. Documentația, care a strâns semnături de susținere din mediul academic, a fost preluată ulterior de societatea civilă.

Cristina Dragna, specialist implicat în proiecte de comunicare, a inițiat o campanie publică pentru susținerea demersului. După nouă ani de activitate de promovare și lobby legislativ, legea a fost promulgată în noiembrie 2022, stabilind data de 15 mai drept zi de celebrare.

Argumentele etnografice și decizia Ministerului Apărării

Inițiatorii proiectului au argumentat decizia prin prezența istorică a speciei (Paeonia) în tradiții românești. În documentație sunt menționate motivele ornamentale de pe obiectele de artizanat și portul popular, precum și utilizarea recurentă a expresiei „cu bujori în obraji” ca indicator empiric al stării de sănătate în comunitățile rurale, inclusiv în satele din județul Iași.

Un factor de decizie care a accelerat validarea oficială a fost hotărârea Ministerului Apărării Naționale de a adopta planta drept simbol al veteranilor de război. Culoarea roșie a fost asimilată, la nivel de comunicare publică și instituțională, cu memoria soldaților români. Demersul MApN se aliniază unor practici internaționale similare, cel mai cunoscut exemplu fiind utilizarea macului roșu (poppy) în statele din Commonwealth.

În timp ce varietățile de grădină sunt comune pe teritoriul național, speciile autohtone sălbatice beneficiază de protecție legală de mediu. Ariile naturale unde acestea vegetează sunt strict monitorizate, printre cele mai relevante numărându-se:

  • Zau de Câmpie (județul Mureș): Singura rezervație de bujori de stepă (Paeonia tenuifolia) din Europa, unde specialiștii monitorizează adaptarea plantei la o latitudine atipică arealului său obișnuit.
  • Munții Măcinului (Dobrogea): Zonă care găzduiește populații adaptate la un climat predominant arid.
  • Pădurea Comana (județul Giurgiu): Arie protejată din sudul țării, recunoscută pentru densitatea floristică a speciei în luna mai.

Dincolo de aspectul identitar, desemnarea oficială a generat un micro-segment economic. Mai multe administrații publice locale folosesc perioada de înflorire pentru a organiza evenimente anuale (sub titulatura „Sărbătoarea Bujorului”), care atrag turism regional și sprijină comerțul local. De asemenea, sectorul industriilor creative a integrat motivul floral în diverse produse comerciale. Astfel, promulgarea legii funcționează, în practică, ca un instrument de marketing teritorial cu efecte măsurabile în economia locală.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

Cine hotărăște la ce oră se trezesc 50 de adulți cu dizabilități din centrele DGASPC Iași? Proiectul MILI răspunde: ei înșiși. Consiliul Județean pune...

Proiectul MILI mută 50 de adulți cu dizabilități din centrele DGASPC Iași în 20 de locuințe obișnuite. Costă 14,8 milioane de lei, iar CJ Iași pune 46%.

Un șofer Bolt a împins cu mâna bariera de pe un drum de pământ din Vișan și a trecut cu mașina. Autorul filmării anunță...

Un șofer Bolt a împins cu mâna o barieră pe un drum de pământ din Vișan, Bârnova. Autorul filmării anunță plângere, comentatorii îi țin partea.

„Ce maniere delicate, ce uniforme frumoase”, scrie Cristi Danileț despre elevii live pe TikTok din clasă. În comentarii, necunoscuții le cer să-și dea bluza...

Cristi Danileț a publicat 11 clipuri cu elevi live pe TikTok din clasă. Străinii le cer în comentarii să-și dea bluza jos și întreabă la ce școală învață.

Pacienții vin la psiholog cu diagnosticul pus de ChatGPT: „Mi-a zis că am ADHD”. Psihoterapeuta Daniela Cracan spune că terapia decontată de casa de...

Psihoterapeuta Daniela Cracan spune la Focus pe Iași că pacienții vin cu diagnosticul de la ChatGPT, iar terapia decontată trece prin psihiatru.