Funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă este direct afectată de nivelul istoric scăzut al Dunării, situație care a forțat deja deconectarea Unității 1 și amenință cu oprirea Unității 2. O investigație publicată de Newsweek arată că această criză ar fi putut fi atenuată dacă un proiect major de infrastructură, evaluat la 200 de milioane de euro și destinat tocmai asigurării debitului de apă pe fluviu, nu ar fi rămas blocat în stadiul de documentație la Ministerul Transporturilor.
Într-un context în care sistemul energetic național se confruntă cu un deficit de aproximativ 2.500 MW, iar autoritățile recurg la soluții extreme pentru deblocarea șenalului navigabil (precum distrugerea stâncii Pârjoaia cu explozibil de către Armată), neimplementarea la timp a lucrărilor hidrotehnice de pe Dunăre capătă o miză strategică uriașă.
Proiectul „Bala”: Istoricul unei investiții amânate
Proiectul care ar fi trebuit să prevină actualele probleme de răcire ale reactoarelor vizează „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala”. Scopul său principal este asigurarea condițiilor de navigație și protejarea mediului, însă documentația oficială subliniază un beneficiu tehnic crucial: garantarea debitului minim de apă necesar Centralei Nucleare (CNE) Cernavodă.
Deși indicatorii tehnico-economici au fost publicați pe site-ul Ministerului Transporturilor abia la jumătatea lunii iunie 2024 (într-un proiect de Hotărâre de Guvern avizat de foștii miniștri Sorin Grindeanu, Adrian Veștea, Adrian Câciu și Ioan Boloș), rădăcinile investiției sunt mult mai vechi. O analiză a parcursului birocratic arată o întârziere cronică:
2007 – 2013: Au fost realizate studiile de fezabilitate, finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).
August 2016: Lucrările de dragaj și construcțiile hidrotehnice necesare au fost incluse oficial în Masterplanul de Transport al României, cu un buget estimat la 200 de milioane de euro.
Septembrie 2023: A fost obținut, în sfârșit, Acordul de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași.
Iunie 2024: Proiectul ajunge pe masa Guvernului, însă implementarea propriu-zisă pe teren nu a fost demarată.
Ce presupun lucrările și care este miza pentru Reactoarele 3 și 4
Dincolo de funcționarea actuală a Unităților 1 și 2, documentele guvernamentale citate de Newsweek avertizează că proiectul de pe brațul Bala este o condiție de bază (sine qua non) pentru viitorul energetic al României.
Concret, investiția ar asigura debitul de răcire cu o normă de siguranță de 97%. Această garanție hidrologică este obligatorie pentru aprobarea și funcționarea viitoarelor Unități 3 și 4 de la Cernavodă.
Soluția tehnică propusă implică: realizarea unor lucrări ample de dragaj în șenalul navigabil al Dunării, pe sectorul cuprins între kilometrii 345+500 și 343. și modificarea distribuției debitului de apă la bifurcația Bala – Dunărea Veche, care ar duce la creșterea nivelului Dunării cu până la 1,20 metri în acea zonă critică.
Investiția totală este estimată la 1,2 miliarde de lei (aproximativ 200 de milioane de euro), iar durata de execuție a lucrărilor este preconizată la patru ani. Finanțarea ar urma să fie asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport (PT) 2021-2027, completate de la bugetul de stat.
Reacția Guvernului: Reluarea procedurilor va necesita timp
Pus în fața situației de criză generate de secetă, premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat importanța proiectului, recunoscând totodată stadiul de stagnare în care se află acesta.
Șeful Executivului a precizat că intervențiile de urgență realizate în prezent pe Dunăre nu fac parte din proiectul major elaborat de Ministerul Transporturilor, pe care l-a descris drept unul „vechi” și nepus în practică. Cu toate acestea, Bolojan a subliniat că dezvoltarea centralei nucleare depinde strict de aceste lucrări, altfel noile reactoare (3 și 4) nu vor avea asigurat volumul de apă necesar pompelor de răcire.
„Indiferent de ce se va întâmpla în aceste zile, consider că acest proiect este unul prioritar, care trebuie pus în practică în perioada următoare. Am discutat cu ministrul Miruță scoaterea acestui proiect din sertarele de la Transporturi și să-l pună pe lista de priorități”, a declarat premierul interimar.
Bolojan a atras atenția, însă, că deblocarea investiției nu va produce efecte imediate. Reluarea procedurilor impune actualizarea prealabilă a vechilor studii de fezabilitate și organizarea unor noi licitații publice, etape administrative complexe care „nu pot fi derulate de pe o zi pe alta”. Astfel, pe termen scurt, funcționarea CNE Cernavodă rămâne dependentă de evoluția condițiilor meteorologice și hidrologice.
