Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să se pronunțe miercuri asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Obiectul dosarului este un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de adoptarea Ordonanței SAFE (OUG nr. 38/2026) de către Cabinetul Bolojan, la scurt timp după demiterea acestuia prin moțiune de cenzură. Pronunțarea în acest caz a fost deja amânată de două ori de către magistrații constituționali.
Conform documentului înaintat Curții Constituționale, problema reclamată nu vizează conținutul propriu-zis al programului, ci procedura și momentul adoptării actului normativ.
Sorin Grindeanu argumentează că Ordonanța SAFE a fost adoptată și trimisă spre publicare în intervalul 5-8 mai 2026. Din punct de vedere juridic, data este relevantă deoarece pe 5 mai Parlamentul a retras încrederea Executivului prin votarea unei moțiuni de cenzură.
Președintele Camerei Deputaților invocă articolul 110, alineatul (4) din Constituție. Potrivit acestui text de lege, un guvern demis este limitat la îndeplinirea actelor de administrare curentă a treburilor publice. Din perspectiva autorului sesizării, un cabinet cu statut interimar își pierde competența de a emite ordonanțe de urgență (legiferare delegată) care modifică legislația primară.
Suprapunerea cu agenda parlamentară și soluțiile solicitate
Al doilea argument tehnic prezentat în sesizare se referă la reglementarea prin Ordonanța SAFE a unor domenii care se aflau deja în procedură parlamentară.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, inițiative legislative care vizau aceleași soluții erau în curs de dezbatere sau înscrise pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat. Documentul PSD susține că această acțiune transformă Guvernul demis într-o autoritate legiuitoare concurentă, afectând rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, consacrat de articolul 61 din Legea fundamentală.
Publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 i-a conferit acesteia efecte juridice imediate. Reclamanții atrag atenția că, în absența unei decizii a CCR care să clarifice situația, Parlamentul este pus în situația de a continua proceduri legislative pe o materie deja reglementată prin actul unui guvern interimar, fapt care creează incertitudine normativă.
Pentru a soluționa acest conflict juridic, conducerea Camerei Deputaților solicită Curții Constituționale următoarele decizii:
- Constatarea depășirii competențelor constituționale prin emiterea OUG 38/2026 de către un guvern demis.
- Obligarea Guvernului de a se abține de la emiterea de acte normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită atribuții în regim de administrare curentă.
- Recunoașterea dreptului Parlamentului de a-și continua procedurile legislative în curs pe materiile vizate, independent de efectele ordonanței contestate.
