România preia președinția SEECP (Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est) pentru un mandat de un an, decizia fiind oficializată miercuri, 10 iunie, la summitul aniversar de la Sofia. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reprezentat administrația prezidențială condusă de Nicușor Dan la ceremonia de predare-primire a mandatului deținut anterior de Bulgaria.
Țara noastră va exercita președinția-în-exercițiu a acestui forum regional în perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027. Reuniunea din capitala Bulgariei marchează împlinirea a 30 de ani de la înființarea SEECP, un format diplomatic lansat în 1996 care reunește în prezent 13 state participante și gestionează interesele a peste 150 de milioane de cetățeni.
La lucrări a participat și secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu, în cadrul conferinței de presă comune a Troicii SEECP, formată din reprezentanții Sofiei, Tiranei și Bucureștiului.
Negocierile pentru bugetul UE și infrastructura regională
Miza acestui mandat depășește cadrul strict diplomatic, având implicații economice directe pentru România. Perioada în care Bucureștiul conduce SEECP se suprapune cu negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a precizat că această poziție va permite României să solicite o atenție sporită pentru proiectele strategice menite să conecteze regiunea balcanică la Uniunea Europeană. Bucureștiul vizează atragerea de finanțări pentru infrastructură, fiind un beneficiar direct al extinderii rețelelor de transport.
Conform datelor prezentate de delegația română, prioritatea zero o reprezintă investițiile în conectivitate. Modernizarea drumurilor, extinderea căilor ferate și fluidizarea punctelor de trecere a frontierei sunt elemente esențiale pentru creșterea schimburilor comerciale. O infrastructură integrată oferă statelor din regiune pârghiile necesare pentru a se adapta la normele economice europene și transformă România într-un pol decizional pe flancul sud-estic al Uniunii.
Evoluția regiunii în ultimele trei decenii a modificat percepția investitorilor externi. Europa de Sud-Est a trecut de la un istoric marcat de instabilitate la un spațiu cu potențial de creștere economică și capacitate de a atrage capital global, a explicat șefa diplomației române la Sofia.
Cele trei direcții strategice ale președinției române
Mandatul României se desfășoară sub tema „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă”. Pentru următoarele 12 luni, autoritățile de la București au stabilit trei obiective tehnice și politice clare pentru statele membre:
- Extinderea blocului comunitar: Sprijinirea activă a procesului de aderare la Uniunea Europeană și integrarea treptată a economiilor din regiune în Piața Unică Europeană.
- Securitate și reziliență: Consolidarea capacității statelor de a răspunde la amenințări hibride și atacuri cibernetice. Agenda include crearea de mecanisme comune pentru combaterea campaniilor de dezinformare, gestionarea dezastrelor naturale și a urgențelor medicale transfrontaliere.
- Sustenabilitate economică: Creșterea interconectării rețelelor energetice și de transport. România va urmări implementarea Strategiei SEE 2030 și aplicarea normelor din Agenda Verde pentru Balcanii de Vest, cu focus pe digitalizarea administrațiilor și a piețelor.
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est rămâne singurul instrument diplomatic creat și administrat exclusiv de statele din regiune. În prezent, structura reunește reprezentanți din 13 capitale: Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb. Obiectivul fundamental al acestui format este alinierea standardelor regionale la cerințele spațiului euro-atlantic.
