Desemnarea liberalului Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, anunțată duminică de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac, a generat un val de reacții pe scena politică. USR s-a numărat printre primii respondenți: printr-o rezoluție adoptată în unanimitate de Biroul Național, partidul a respins cea de-a doua propunere venită de la Cotroceni și a ridicat, în plus, o acuzație de natură constituțională la adresa șefului statului.
Biroul Național al USR s-a reunit duminică seară, de la ora 19:00, într-o ședință de urgență convocată special pentru a stabili poziția față de nominalizarea lui Veștea. Rezultatul a fost o rezoluție votată în unanimitate, prin care partidul ia act de desemnare, dar refuză să o susțină.
Conducerea formațiunii a transmis că a aflat despre nominalizare fără a fi anunțată în prealabil și a reafirmat linia roșie deja asumată public: refuzul de a forma un guvern alături de PSD. Documentul reia formula devenită centrală în comunicarea partidului — „le datorăm claritate votanților noștri” — și subliniază angajamentul de a rămâne consecvent față de decizia de a nu mai guverna cu social-democrații.
Una dintre cele mai dure formulări din rezoluție leagă explicit criza din PNL de viitorul cabinet: un guvern care livrează rezultate pentru cetățeni nu se poate naște, în viziunea USR, din trădarea propriului partid — o trimitere directă la modul în care Veștea a acceptat desemnarea fără ca PNL să fi luat o decizie oficială de susținere.
USR a anunțat totodată convocarea unui Comitet Politic, forul care urmează să adopte decizia formală și definitivă privind Guvernul Veștea. Rezoluția de duminică nu reprezintă, așadar, votul final al partidului, ci o poziționare care reduce considerabil șansele unei susțineri, fără a o exclude formal.
Acuzația constituțională: „Procedura trebuia reluată”
Dincolo de rezoluția oficială, deputatul USR Alexandru Dimitriu, fost secretar de stat în Ministerul Justiției, a deschis un al doilea front — unul juridic. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi încălcat Constituția prin modul în care a făcut desemnarea.
Argumentul lui Dimitriu pornește de la ideea că procedura constituțională declanșată prin consultările anterioare s-a încheiat în momentul în care Eugen Tomac și-a depus mandatul. Prin urmare, înainte de a propune un nou candidat, președintele ar fi fost obligat să reia consultările cu partidele parlamentare.
„Constituția este foarte clară: desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru trebuie să fie precedată de consultarea partidelor parlamentare. Consultările desfășurate anterior au avut un obiect precis și au produs un rezultat concret: desemnarea lui Eugen Tomac. În momentul în care acesta și-a depus mandatul, procedura constituțională generată de acele consultări s-a încheiat.”
— Alexandru Dimitriu, deputat USR
Deputatul a insistat asupra ideii că urgența formării unui guvern nu poate justifica ignorarea procedurilor: respectarea Constituției nu depinde, în opinia sa, de presiunea momentului politic, ci tocmai în situațiile dificile regulile trebuie aplicate cu strictețe.
O nouă paradigmă: „reformatori versus status-quo”
Reacțiile din USR au mers și dincolo de chestiunile procedurale, către o reinterpretare a întregii scene politice. Senatorul Cristian Ghinea a argumentat că desemnarea lui Veștea marchează o ruptură ideologică care se contura deja de mai mult timp, iar președintele Nicușor Dan ar fi adus-o pur și simplu în prim-plan.
În viziunea lui Ghinea, vechea opoziție stânga–dreapta, ca și cea dintre proeuropeni și suveraniști, este înlocuită de o nouă linie de falie: cea dintre reformatori și susținătorii status-quo-ului — cei care, indiferent de partidul al cărui carnet îl dețin în prezent, ar dori menținerea vechiului sistem politic. În același registru, rezoluția partidului avertizează că noua formulă riscă să devină o reeditare a guvernării Ciucă–Ciolacu „sub alte nume”, și cheamă la formarea unui pol reformist și pro-democrație.
Voci nuanțate în interiorul partidului
Linia critică nu a fost însă absolut unanimă în tonalitate. Primarul USR al Bacăului, Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, a adoptat o poziție mai temperată, observând că președintele a făcut, prin desemnare, un apel la dialog și la găsirea unei soluții politice stabile, și că acesta ar fi momentul de a asculta cu atenție ce se propune. Diferența de ton dintre liderii locali și cei naționali a fost vizibilă, chiar dacă rezoluția finală a Biroului Național a fost adoptată în unanimitate.
Este de remarcat și că președintele USR, Dominic Fritz, nu a avut o reacție publică imediat după anunțul de la Cotroceni, poziția oficială a partidului fiind exprimată ulterior, prin rezoluția adoptată în ședința de seară.
Context: a doua nominalizare eșuată
Poziția USR se înscrie într-un tablou politic tensionat. Pentru Nicușor Dan, Veștea este al doilea premier desemnat care întâmpină dificultăți în a strânge o majoritate, după ce Eugen Tomac s-a retras în lipsa sprijinului necesar. Desemnarea a provocat o criză și mai vizibilă în PNL, unde Ilie Bolojan a vorbit despre un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului, iar alte voci liberale au folosit termeni precum „complot” și „trădare”. În paralel, PSD și-a menținut rezervele, iar AUR a cerut alegeri anticipate.
Următorul pas pentru USR este reuniunea Comitetului Politic, care va transforma poziționarea de principiu din rezoluție într-o decizie formală privind votul pe care partidul îl va acorda — sau nu — eventualului Guvern Veștea.
